Test de cultură generală. Pot plantele să simtă durere?
Iată o întrebare care îi preocupă tot mai des pe oamenii care vor să fie prietenoși cu natura: pot plantele să simtă durere?
Pot plantele să simtă durere? Deoarece plantele nu au receptori de durere, nervi sau creier, ele nu simt durerea așa cum o facem noi, membrii regnului animal. Smulgerea unui morcov sau tăierea unui gard viu nu reprezintă o formă de tortură botanică și puteți mușca dintr-un măr fără griji.
Totuși, se pare că multe plante pot percepe și comunica stimuli fizici și daune într-un mod mult mai sofisticat decât se credea anterior.
Pot plantele să simtă durere?
Unele plante au abilități senzoriale evidente, precum capcanele incredibile ale plantei „Prinde muște” Venus, care se închid în aproximativ o jumătate de secundă. În mod similar, mimoza își pliază rapid frunzele ca răspuns la atingere, o adaptare ce poate servi la a speria erbivorele, explică Britannica.
În timp ce aceste plante demonstrează vizibil o capacitate senzorială clară, cercetările recente au arătat că și alte plante pot percepe și răspunde la stimuli mecanici la nivel celular. Arabidopsis (o plantă din familia muștarului, utilizată frecvent în studiile științifice) transmite semnale electrice de la o frunză la alta când este mâncată de omizi sau afide, semnale care declanșează apărarea chimică împotriva erbivorilor.
Deși acest răspuns remarcabil este inițiat de daunele fizice, semnalul electric de avertizare nu este echivalentul unui semnal de durere și nu ar trebui să antropomorfizăm o plantă rănită drept una care simte durerea. Plantele au abilități excepționale de a răspunde la lumina soarelui, gravitație, vânt și chiar mușcături mici de insecte, dar (din fericire) succesul și eșecul lor evolutiv nu au fost modelate de suferință, ci doar de viață și moarte.
Vă recomandăm să citiți și:
Test de cultură generală. Avocado este fruct sau legumă?
Un studiu uluitor dezvăluie că ciorile pot număra cu voce tare
Test de cultură generală. De ce apar cicadele o dată la 17 ani?
Copacii „migrează” în soluri mai proaste din cauza schimbărilor climatice