O creatură nemuritoare poate crea o formă de cancer contagioasă

O creatură asemănătoare meduzei, numită hidră, poate dezvolta o formă de cancer contagioasă dacă este hrănită în exces, iar tumorile îi pot fi transmise clonelor sale.

Un nou studiu asupra acestui fenomen bizar nu doar că dezvăluie detalii despre procesul din hidre, dar și îmbunătățește înțelegerea despre formele transmisibile de cancer în general. Deși tumorile reprezintă un risc inevitabil pentru ființele multicelulare, există foarte puține cazuri de cancer care se poate transmite între indivizi. Cele mai cunoscute sunt două care afectează diavolul tasmanian, un alt caz afectează câinii, și există 11 exemple observate la bivalve.

• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați
• „Coșmar ecologic” în Regatul Unit! 1 milion de țigări electronice, aruncate la gunoi în fiecare zi

Desigur, suntem interesați să înțelegem cum apar cancerele contagioase, atât pentru a evita o astfel de situație la specia noastră, cât și pentru a proteja alte creaturi, precum diavolii tasmanieni, care suferă de o boală tumorală facială. Totuși, aceste cazuri de cancer transmisibil au fost bine documentate când au fost descoperite, ceea ce i-a determinat pe ecologistul evoluționist Sophie Tissot, de la Centrul Național pentru Cercetare Științifică din Franța (CNRS), și pe echipa sa să adopte o abordare diferită pentru a urmări originea acestor cancere.

Hidrele dezvoltă o formă de cancer contagioasă dacă mănâncă prea mult

Convenabil, o creatură de apă dulce înrudită cu meduzele și anemonele de mare a dezvoltat spontan o formă de cancer contagioasă într-un experiment de laborator acum 15 ani, ca răspuns la supra-alimentare.

Hydra oligactis, o creatură de apă dulce considerată „nemuritoare” în multe privințe, se reproduce asexuat, clonându-se prin formarea de mici muguri care se separă și cresc într-o creatură fizic distinctă, dar genetic identică. Această capacitate, împreună cu predispoziția de a forma tumori în condiții de laborator, o face un model ideal pentru cercetarea geneticii dezvoltării cancerului. Tissot și colegii săi și-au propus să arate cât de valoroasă poate fi această creatură în înțelegerea evoluției cancerelor transmisibile.

„Folosind Hydra oligactis, care dezvoltă spontan tumori, iar în unele cazuri acestea devin transmise vertical, acest studiu prezintă prima observație experimentală a evoluției unui cancer transmisibil”, scriu autorii.

Cum se transmit tumorile la aceste creaturi?

Cercetătorii au colectat 50 de hidre din Lacul Montaud, Franța, și le-au mutat în laborator. Pentru a garanta o rată ridicată de dezvoltare a tumorilor, au hrănit în exces unele dintre creaturi, de cinci ori pe săptămână, replicând condițiile care au determinat dezvoltarea tumorilor într-un studiu anterior. După două luni, 19 dintre hidrele supraponderale și tumorale au fost selectate, iar mugurii lor au fost colectați și crescuți în aceleași condiții, proces repetat pe cinci generații.

Pentru a confirma că tumorile erau transmise de la părinți, cercetătorii au comparat hidrele descendente de la părinți cu tumori cu cele ale căror părinți nu aveau tumori. Hidrele provenite de la părinți cu tumori aveau șanse de patru ori mai mari să dezvolte tumori, chiar dacă toate hidrele erau genetic identice.

Studiul a confirmat că tumorile pot fi induse la H. oligactis și că rata de transmitere a acestora poate crește în timp. În plus, a cincea generație de hidre purtătoare de tumori transmisibile a arătat schimbări în trăsăturile legate de reproducere, investind mai mult în reproducerea asexuată înainte ca tumorile să se dezvolte, cu o rată de mortalitate mai mare a mugurilor după apariția tumorilor, scrie Science Alert.

„Aceste modificări sugerează o adaptare a trăsăturilor organismului pentru a compensa costurile tumorii, prin producerea mai multor muguri atunci când aceștia au mai multe șanse să supraviețuiască și să rămână fără tumori”, explică Tissot și colegii săi.

Studiul a concluzionat că rarele cazuri de cancere transmisibile pot fi legate de lipsa unor condiții de mediu potrivite pentru răspândirea lor, sugerând că activitățile umane care perturbă ecosistemele ar putea modifica condițiile favorabile răspândirii acestui tip de cancer.

Această cercetare a fost publicată în Proceedings of the Royal Society B.

Vă recomandăm să citiți și:

Microbi producători de metan, necunoscuți până acum, găsiți în izvoarele termale din Yellowstone

Pisicile cleptomane – De ce felinele fură obiecte casnice?

Câte specii de animale au dispărut din cauza oamenilor?

Test de cultură generală. Ce se întâmplă cu rechinii dacă se opresc din înotat?