Cum respiră sub apă o șopârlă parcă desprinsă din desenele animate?

Șopârla desprinsă din desenele animate are un truc acvatic remarcabil: poate crea bule de aer pe frunte pentru a respira sub apă, ceea ce îi permite să rămână scufundată pentru perioade lungi de timp și să scape de prădători, spun cercetătorii.

În 2018, oamenii de știință au surprins pentru prima dată imagini video cu o șopârlă semi-acvatică, cunoscută sub numele de Anolis oxylophus, respirând sub apă folosind o bulă de oxigen prinsă în jurul botului, o abilitate care nu fusese observată anterior la șopârle. De atunci, s-a descoperit că cel puțin 18 alte specii de astfel de șopârle, printre care și Anolis aquaticus, folosesc aceeași tehnică.

Cu toate acestea, până de curând, cercetătorii nu știau dacă această bulă face ca șopârla desprinsă din desenele animate să poată rămâne sub apă pentru perioade îndelungate sau dacă era doar un efect secundar al pielii ei hidrofobe.

Cum respiră sub apă șopârla desprinsă din desenele animate?

Într-un studiu publicat în jurnalul Biology Letters, cercetătorii au testat aproape 30 de Anolis aquaticus și au descoperit că șopârlele care foloseau bule de aer rămâneau sub apă cu 32% mai mult timp decât cele fără bule. În sălbăticie, acest timp suplimentar sub apă probabil le ajută să evadeze din calea prădătorilor.

„Există multe amenințări în mediul lor și este logic că ar evolua o metodă unică de a le face față acestor amenințări folosind resursa (apa) pe care o au la dispoziție”, a explicat Lindsey Swierk, autoarea studiului și profesoară asistentă de cercetare în științe biologice la Universitatea Binghamton din New York (SUA).

Șopârlele Anolis aquaticus semi-acvatice își trăiesc cea mai mare parte a timpului pe bolovanii de lângă malurile râurilor din pădurile din Costa Rica și Panama. Aceste șopârle mici pot crește până la 20 de centimetri în lungime. Când sunt amenințate, au fost observate sărind în apă pentru a scăpa. „Știm că pot rămâne sub apă cel puțin 20 de minute, dar probabil și mai mult”, a adăugat Swierk.

Când se scufundă, aceste șopârle expiră pentru a crea o bulă care le înconjoară capul, bulă menținută de pielea lor hidrofobă. „Când Anolis aquaticus se scufundă, pielea lor hidrofobă menține un strat de aer peste suprafața corpului”, a spus Swierk.

Pe măsură ce șopârlele expiră și inspiră, bula se extinde și se contractă. Cercetătorii sugerează că acest proces redistribuie aerul pe și în corpul șopârlei, oferindu-i suficient oxigen pentru scufundări prelungite.

Ce experiment au gândit oamenii de știință pentru a vedea cum respiră aceste șopârle?

Pentru a testa această ipoteză, oamenii de știință au colectat 28 de Anolis aquaticus din râul Java din Costa Rica. Echipa a aplicat o substanță pe capul a 13 dintre șopârle pentru a le împiedica pielea să fie hidrofobă, ceea ce înseamnă că bula nu ar mai putea să se atașeze, explică Live Science.

„Apoi am comparat durata scufundărilor și capacitatea de a respira prin bule la șopârlele cu și fără substanță aplicată”, a spus Swierk.

În grupul de control (șopârlele fără substanță aplicată), cea mai lungă scufundare înregistrată a fost de 477 de secunde (aproape opt minute), deși a fost exclusă din analiză ca fiind o valoare extremă. Cea mai lungă scufundare inclusă în analiză a fost de 308 secunde (puțin peste cinci minute). În grupul cu substanță aplicată, cea mai lungă scufundare a fost de 254 de secunde (peste patru minute).

În medie, șopârlele fără substanță aplicată au petrecut cu 67,5 secunde mai mult sub apă decât cele cu substanță aplicată. „Aceste rezultate arată că atunci când șopârlele semi-acvatice pot să-și re-respire bulele, pot să se scufunde mai mult timp”, a explicat Swierk.

Swierk sugerează că diferența dintre durata scufundărilor ar fi fost mult mai mare dacă experimentul ar fi fost realizat în sălbăticie și nu în acvarii. „Presiunea de a rămâne ascunse de un prădător real, pe care nu l-am folosit în studiul nostru, ar putea să le mărească semnificativ timpul de scufundare”, a spus ea.

Aceste șopârle nu sunt singurele animale cunoscute că folosesc bule sub apă. De exemplu, gândacii Dytiscidae transportă aer prins în spatele aripilor lor, iar această bulă acționează ca o „branhie fizică”, schimbând oxigen cu apa pentru a-și reface rezervele din bulă.

Echipa dorește acum să descopere dacă șopârlele Anolis aquaticus își folosesc bulele de respirație în același mod.

Vă recomandăm să citiți și:

Copacii „migrează” în soluri mai proaste din cauza schimbărilor climatice

Test de cultură generală. Care este diferența dintre lama și alpaca?

Test de cultură generală. Cui aparțin toți urșii panda din lume?

Ce au descoperit cercetătorii după ce au studiat din nou o specie de broască fără plămâni?