Noi cercetări sugerează că o supraîncărcare a atmosferei cu dioxid de carbon a dus la schimbarea climatică, care, la rândul ei, a ucis 90% din speciile de pe Pământ în urmă cu aproximativ 250 de milioane de ani, la sfârșitul perioadei Permian.
Cercetătorii nu știu cum va afecta încălzirea actuală ciclul El Niño-La Niña, dar chiar și o fracțiune din perturbarea rezultată în urma celei mai grave extincții în masă din lume ar face viața omenirii foarte dificilă.
„Când începem să ne împingem în afara acelor limite în care am existat timp de sute de mii de ani, devine un teritoriu neexplorat”, a declarat pentru Live Science coautorul studiului Alex Farnsworth, un modelator paleoclimat de la Universitatea Bristol din Marea Britanie.
Viața a înflorit în Permian (298,9 milioane – 251,9 milioane de ani în urmă). Supercontinentul Pangeea era înconjurat de păduri luxuriante, în care reptile ciudate se aflau alături de amfibieni și insecte. În oceane, recifele impunătoare adăposteau nautilus cu cochilie spiralată, pești osoși și rechini.
Apoi au erupt falii vulcanice uriașe în ceea ce este acum Siberia. Aceste fisuri, cunoscute sub numele de Capcanele Siberiene, au aruncat cantități masive de dioxid de carbon în aer.
Mai rău, ele au erupt într-o zonă bogată în zăcăminte de cărbune, care s-a evaporat și el în atmosferă. Reziduurile geologice ale acestei erupții au fost găsite în straturi de rocă până în Africa de Sud.
Modul exact în care erupțiile și încălzirea climatică ulterioară au dus la moartea în masă a fost dificil de stabilit. Alte erupții mari nu au dus la extincții în masă, a spus Farnsworth. În plus, momentul deceselor a fost ciudat: animalele terestre au început să dispară primele, înainte de cea mai gravă încălzire a climei, iar apoi au urmat speciile marine.
Autorul principal al studiului, Yadong Sun, un cercetător în domeniul științelor pământului de la Universitatea de Geoștiințe din China, a acumulat de mult timp o bază de date cu privire la dinții creaturilor permiane asemănătoare anghilei, numite conodonți, deoarece dinții pot dezvălui informații despre temperaturile oceanelor, scrie LiveScience.
Datele sale arată că, în Panthalassa – un ocean antic care a fost predecesorul Pacificului – partea de vest a oceanului a fost inițial mai caldă decât partea de est.
Cu toate acestea, acest gradient a slăbit pe măsură ce clima de la sfârșitul Permianului s-a încălzit, creând temperaturi mai ridicate în est – la fel cum se întâmplă în prezent în cazul evenimentelor El Niño din Pacific.
Rezultatul final, a spus Farnsworth, a fost o serie de El Niños foarte severe și de lungă durată. Sun, Farnsworth și colegii lor au modelat impactul și au arătat că, pe uscat, aceste fenomene El Niño ar fi accentuat temperaturile deja crescute cauzate de încălzirea forțată de dioxidul de carbon.
Pădurile și speciile care se bazau pe acestea ar fi avut de suferit și ar fi murit primele. Pădurile elimină dioxidul de carbon din atmosferă, astfel încât pierderea lor a permis menținerea în aer a unei cantități și mai mari de carbon care captează căldura.
„Aceasta este cea mai bună lucrare pe care am văzut-o până acum care face legătura între ceea ce s-a întâmplat în Permian și zilele noastre”, a declarat Peter Ward, un paleontolog de la Universitatea din Washington care nu a fost implicat în studiu, dar care cercetează extincția de la sfârșitul Permianului. Ward a numit implicațiile lucrării „terifiante”.
„Capcanele siberiene au introdus în atmosferă mult mai mult dioxid de carbon decât omenirea – probabil în jur de 2.500 de părți pe milion (ppm), comparativ cu 419 ppm în prezent, dar omenirea injectează carbon într-un ritm mai rapid”, a spus Farnsworth.
„Noul El Niño”, descoperit la sud de ecuator
El Niño se va transforma în La Niña, iar 2024 ar putea fi cel mai cald an înregistrat vreodată
Sute de păsări au murit pe coasta Pacificului din cauza fenomenului El Niño
El Niño a fost anunțat oficial, după o serie lungă de avertizări