Virusurile blocate în ghețari s-au adaptat pentru a supraviețui condițiilor meteo extreme

Un nou studiu sugerează că virusurile antice din gheața glaciară dețin informații valoroase despre schimbările climatice ale Pământului.

Timp de decenii, ghețarul Guliya, situat la peste 6.000 de metri în nord-vestul îndepărtat al Podișului Tibetan, a fost una dintre cele mai bogate arhive disponibile oamenilor de știință pentru a investiga schimbările paleoclimatice la scară largă.

• „Coșmar ecologic” în Regatul Unit! 1 milion de țigări electronice, aruncate la gunoi în fiecare zi
• O specie remarcabilă de pește respiră prin coadă și poate trăi până la 15 ore pe…

Acum, prin analizarea mostrelor de miez de gheață recuperate din ghețar, microbiologii au reconstruit bucățile de ADN viral care au rămas în ele și au identificat aproape 1 700 de specii virale, dintre care aproximativ trei sferturi sunt nou descoperite, scrie EurekAlert.

Forarea în gheața preistorică nu are implicații asupra sănătății oamenilor moderni, deoarece virusurile care au dormit mult timp au infectat probabil alți microbi dominanți mai degrabă decât animale sau oameni, dar cercetătorii au descoperit că adaptările lor au influențat semnificativ capacitatea gazdelor lor de a supraviețui în condiții extreme în timpul variațiilor ciclurilor climatice ale Pământului.

„Înainte de această lucrare, modul în care virusurile s-au legat de schimbările la scară largă ale climei Pământului a rămas în mare parte neinvestigat”, a declarat ZhiPing Zhong, autorul principal al studiului și cercetător asociat la Centrul de Cercetare Polară și Climatică Byrd de la Universitatea de Stat din Ohio.

„Gheața glaciară este atât de prețioasă și adesea nu dispunem de cantitățile mari de material necesare pentru cercetarea virusurilor și a microbilor.”

Informații valoroase despre schimbările climatice ale Pământului

Pe măsură ce încălzirea fără precedent continuă să accelereze topirea ghețarilor, cursa pentru colectarea acestor carote de gheață înainte ca acestea să dispară definitiv nu a făcut decât să le sporească valoarea științifică. De exemplu, straturile de gheață examinate de cercetători în această lucrare au oferit instantanee imaculate ale comportamentului virușilor în timpul a trei perioade de trecere de la frig la încălzire din ultimii 41.000 de ani.

Studiul a fost publicat în Nature Geoscience.

Dintre diferitele tipuri de virusuri noi raportate, cea mai distinctă comunitate virală observată de echipă datează de acum aproximativ 11 500 de ani, perioadă în care a avut loc o tranziție climatică majoră de la ultima etapă glaciară rece la Holocenul cald.

Acest lucru sugerează că microorganismele reacționau la schimbările climatice pe măsură ce temperaturile globale treceau de la rece la cald, dar este încă prea devreme pentru a spune cu certitudine, a spus Zhong. „Acest lucru indică cel puțin legătura potențială dintre virusuri și schimbările climatice„, a spus el.

Folosind tehnologii avansate de secvențiere pentru a examina mai îndeaproape semnăturile lor genetice, rezultatele echipei au arătat, de asemenea, că, deși majoritatea virusurilor găsite în ghețar erau unice pentru Guliya, aproximativ un sfert se suprapuneau cu organisme cunoscute din alte zone ale lumii.

Tipuri noi de virusuri

„Aceasta înseamnă că unele dintre ele au fost potențial transportate din zone precum Orientul Mijlociu sau chiar din Arctica”, a declarat Zhong.

Cercetătorii susțin că, dacă ne facem timp pentru a înțelege mai bine modul în care virusurile au evoluat în timpul perioadelor climatice intense, putem obține informații esențiale pentru a prezice modul în care virusurile moderne vor reacționa și se vor implica în încălzirea viitoare a ecosistemelor.

„Această știință este un nou instrument care poate răspunde la întrebări climatice de bază la care nu am fi putut răspunde altfel”, a declarat Lonnie Thompson, coautor al studiului și profesor în științele pământului la Ohio State.

Perfecționarea acestor tehnici pe Pământ va oferi probabil oamenilor de știință instrumente noi pentru a extinde căutarea vieții în medii spațiale, sprijinind eforturile de a găsi microbi în câmpurile de gheață de pe Marte sau sub învelișurile înghețate ale altor corpuri planetare, a spus Thompson.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Virusurile antice ar fi jucat un rol mai important decât credeam în evoluția noastră

Cum ne ajută Inteligența Artificială să înțelegem mai bine virusurile?

Cercetătorii vor să modifice virusuri pentru a lupta cu schimbările climatice

Virusuri vechi de un milion de ani ajută la combaterea cancerului