Poluarea cu antidepresive: cea mai nouă problemă care afectează peștii de pretutindeni
Un studiu internațional condus de biologi de la Universitatea Monash (Australia) și Universitatea din Tuscia (Italia) a dezvăluit modul în care poluarea cu antidepresive modifică dramatic comportamentul, istoria vieții și trăsăturile reproductive ale peștilor.
Investigația, desfășurată pe o perioadă de cinci ani, s-a concentrat pe pești guppy sălbatici expuși la antidepresivul fluoxetină (Prozac), un medicament prescris la scară largă. Studiul evidențiază efectele profunde și interconectate pe care poluarea cu antidepresive le are asupra ecosistemelor acvatice.
Cercetarea, condusă de dr. Upama Aich, de la Școala de Științe Biologice a Universității Monash, și de Giovanni Polverino, de la Universitatea din Tuscia, a fost publicată în Journal of Animal Ecology.
Cea mai nouă amenințare la adresa peștilor: poluarea cu antidepresive
Poluanții farmaceutici, în special antidepresivele precum fluoxetina, au devenit o problemă omniprezentă în apele de pe glob. Acești poluanți, adesea introduși prin evacuarea apelor uzate, persistă la niveluri scăzute în râuri, lacuri și oceane.
Deși prezența lor este răspândită, impactul complet al acestor substanțe chimice asupra faunei acvatice, în special asupra comportamentului și succesului reproductiv, rămâne insuficient înțeles.
„Chiar și la concentrații scăzute, fluoxetina a modificat starea corporală a peștilor guppy și a crescut dimensiunea gonopodei, reducând simultan viteza spermatozoizilo, un factor esențial pentru succesul reproductiv”, a declarat dr. Aich.
„Expunerea la fluoxetină a redus semnificativ și plasticitatea comportamentală a peștilor, ducând la o capacitate scăzută a indivizilor de a-și ajusta activitatea și comportamentele de asumare a riscurilor în diferite contexte”, a adăugat Giovanni Polverino, citat de Phys.org.
Cum au fost afectați peștii guppy de antidepresive?
Pentru a explora efectele avute de poluarea cu antidepresive, echipa de cercetare a expus guppy la trei concentrații diferite de fluoxetină, relevante din punct de vedere ambiental, de-a lungul mai multor generații. Echipa a testat apoi cu meticulozitate comportamentul peștilor, condiția fizică și sănătatea reproductivă după cinci ani de expunere la poluant.
Cercetătorii s-au concentrat pe guppy masculi, datorită sensibilității lor crescute la schimbările de mediu, în special în ceea ce privește trăsăturile legate de comportament, condiția fizică și reproducere. Aceștia au măsurat trăsăturile cheie ale istoriei vieții, precum starea corporală, coloritul și dimensiunea gonopodei (o înotătoare anală modificată, folosită ca organ reproducător la masculi), împreună cu trăsături critice ale spermatozoizilor, incluzând vitalitatea, numărul și viteza acestora.
Expunerea la fluoxetină a perturbat corelațiile naturale dintre trăsăturile cheie. De exemplu, legătura așteptată dintre nivelurile de activitate și condiția corporală, și dintre dimensiunea gonopodei și vitalitatea spermatozoizilor, a fost alterată. Această perturbare indică faptul că poluantul interferează cu compromisurile naturale pe care le fac peștii între supraviețuire și reproducere.
Poluarea cu antidepresive este încă o problemă de mediu care trebuie abordată
Studiul dezvăluie impactul extins și complex al poluanților farmaceutici asupra vieții acvatice.
„Perturbarea plasticității comportamentale și alterarea corelațiilor dintre trăsăturile critice ar putea submina capacitatea populațiilor de pești de a se adapta la provocările de mediu, amenințând supraviețuirea lor pe termen lung”, a declarat profesorul Bob Wong, autor principal al studiului.
Aceste descoperiri subliniază necesitatea unei abordări mai cuprinzătoare pentru evaluarea consecințelor ecologice și evolutive ale poluării farmaceutice. Pe măsură ce activitățile umane continuă să introducă noi poluanți în mediu, înțelegerea efectelor lor asupra faunei sălbatice este esențială pentru conservarea biodiversității și asigurarea sănătății ecosistemelor.
Această cercetare oferă perspective esențiale asupra modului în care expunerea cronică la poluanți farmaceutici comuni precum fluoxetina poate modifica fundamental trăsăturile de care peștii depind pentru supraviețuire și reproducere.
Rezultatele subliniază necesitatea de a aborda poluarea farmaceutică și de a implementa reglementări mai stricte pentru a proteja viața acvatică de această amenințare.
Vă recomandăm să citiți și:
De ce ignoră oamenii de știință homosexualitatea în regnul animal?
Test de cultură generală. Cât durează să fierbi oul de struț?
Protejarea a doar 1,2% din suprafața planetei, suficientă pentru a salva specii în pericol
Milioane de țânțari, eliberați în natură pentru a salva de la extincție păsări rare