Ce se află în adâncurile oceanului: cablurile de internet care ne asigură convorbirile online

În primele zile ale anului 2022, în urma unei erupții vulcanice uriașe, Tonga din sudul Pacificului a intrat în întuneric. Erupția subacvatică – de 1.000 de ori mai puternică decât bomba lansată asupra Hiroshimei – a provocat valuri tsunami în arhipelagul Tonga din apropiere și a acoperit cu cenușă nisipurile albe de corali ale insulei.

Forța erupției Hunga-Tonga-Hunga-Ha’apai a întrerupt conectivitatea la internet cu Tonga, provocând o pană de curent exact în momentul în care se declanșa o criză.

Atunci când cablul submarin care furnizează internetul țării a fost restabilit câteva săptămâni mai târziu, amploarea întreruperii a fost clară. Lipsa de conectivitate a îngreunat eforturile de redresare, devastând în același timp întreprinderile și finanțele locale, multe dintre acestea depinzând de transferurile de fonduri din străinătate.

Dezastrul a scos în evidență vulnerabilitățile extreme ale infrastructurii care stă la baza funcționării internetului.

Viața contemporană este de fapt inseparabilă de un internet operațional, spune Nicole Starosielski, profesor la Universitatea din California, Berkeley.

În acest sens, internetul seamănă mult cu apa potabilă – o utilitate care stă la baza existenței noastre. Și, la fel ca apa, foarte puțini oameni înțeleg de ce este nevoie pentru ca aceasta să ajungă de la un rezervor îndepărtat la robinetele noastre de bucătărie.

Consumatorii moderni au ajuns să își imagineze internetul ca pe ceva nevăzut în atmosferă – un „nor” invizibil chiar deasupra capetelor noastre, care plouă cu date peste noi. Deoarece dispozitivele noastre nu sunt legate de niciun cablu, mulți dintre noi cred că totul este wireless, spune Starosielski, dar realitatea este mult mai complexă.

În convorbiri online, „vocile noastre sunt pe fundul oceanului”

Aproape tot traficul pe internet – inclusiv apelurile Zoom, fluxurile de filme, e-mailurile și fluxurile de pe rețelele de socializare – ajunge la noi prin fibră optică de mare viteză instalată pe fundul oceanului. Acestea sunt venele lumii moderne, întinzându-se pe aproape 1,5 milioane de km sub mare, conectând țările prin cabluri fizice care canalizează internetul prin ele.

Starosielski explică faptul că datele care ne transmit vocea prin apelurile online vor călători de la telefon la un turn de telefonie mobilă din apropiere.

„Acesta este practic singurul salt fără fir din întregul sistem”, spune ea.

De la turnul de telefonie mobilă, datele vor trece printr-un set de cabluri de fibră optică terestre, călătorind cu viteza luminii în subteran. Apoi va ajunge la o stație de aterizare a cablurilor – de obicei undeva în apropierea apei – și de acolo la fundul mării, înainte de a ajunge la o stație de aterizare a cablurilor, potrivit The Guardian.

„Vocile noastre sunt literalmente pe fundul oceanului”, spune ea.

Faptul că datele care alimentează comunicațiile financiare, guvernamentale și unele comunicații militare trec prin cabluri nu mai groase decât o țeavă de furtun și protejate doar de apa de mare de deasupra lor a devenit în ultimii ani un motiv de îngrijorare pentru legislatorii din întreaga lume.

În 2017, oficialii NATO au raportat că submarinele rusești și-au intensificat supravegherea cablurilor de internet din Atlanticul de Nord, iar în 2018, administrația Trump a sancționat o companie rusă care ar fi furnizat „capacități subacvatice” Moscovei, cu scopul de a monitoriza rețeaua subacvatică.

Un atac rusesc asupra cablurilor submarine ar provoca „daune semnificative economiei noastre și vieții noastre de zi cu zi”, a declarat la acea vreme Jim Langevin, membru al Comisiei pentru servicii armate din Camera Reprezentanților a SUA.

Rețele mai rezistente, imperative pentru siguranță

Recent, internetul din Tonga a căzut din nou, iar cablul submarin de internet care leagă rețeaua insulară a fost deteriorat, provocând haos pentru întreprinderile locale.

Pentru moment, fundamentele economice favorizează construirea mai multor cabluri în lumea occidentală și pe piețele emergente, unde cererea digitală este în plină expansiune. În ciuda avertismentelor privind sabotajul sau avariile accidentale, experții afirmă că, în lipsa imperativului pieței de a crea rețele mai rezistente, riscul real este ca locuri precum Tonga să rămână în continuare în beznă, amenințând însăși promisiunea de echitate digitală pe care a fost fondat internetul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Chiar și Google crede că Inteligența Artificială distruge Internetul

Dependența de Internet afectează comportamentul și dezvoltarea adolescenților

Declinul digital: aproape 40% dintre paginile de Internet au dispărut

300 de milioane de copii sunt victime ale abuzului sexual în fiecare an pe Internet