Norvegia ar putea conduce lupta împotriva poluării cu plastic
Pe coastele norvegiene eșuează în permanență obiecte din plastic din întreaga lume. Acest lucru reflectă o problemă sistemică mult mai amplă cu care se confruntă națiunile lumii.
Oamenii de știință au raportat de mult timp consecințele poluării cu plastic și nevoia urgentă de intervenție, însă producția și consumul global de plastic continuă să crească. Acest lucru subliniază importanța promovării de către Norvegia a unui acord global care să garanteze oprirea fluxului de materiale plastice în mediu. Dar Norvegia are, de asemenea, o responsabilitate în generarea poluării cu plastic.
Într-un studiu realizat împreună cu Institutul Norvegian de Cercetare a Aerului (NILU), cercetătorii de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie au încercat să cartografieze ciclul norvegian al plasticului la rezoluție înaltă – până la tipul de produs și polimer.
Conform studiului publicat recent în Environmental Science & Technology, aproximativ 758 kilotone (kt) de plastic intră pe piața norvegiană în fiecare an, în timp ce 632 kt sunt aruncate ca deșeuri.
Aproape jumătate din aceste deșeuri sunt incinerate și doar 2,4% ajung în mediu.
Norvegia eliberează în fiecare an 15 000 de tone de plastic
Deși 2,4% poate părea nesemnificativ, atunci când este tradus în mase absolute, acesta echivalează cu o cantitate substanțială de 15 kt, sau 2,8 kg pe cap de locuitor.
În medie, norvegienii consumă cu 21% mai mult plastic decât europenii și generează de două ori mai multă poluare cu plastic decât elvețienii; acest lucru echivalează cu un număr uluitor de 1,5 miliarde de sticle de plastic care ajung în mediu în fiecare an. Acțiunea împotriva poluării cu plastic capătă în sfârșit amploare pe măsură ce națiunile negociază un instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic pentru limitarea poluării cu plastic.
Prin coprezidarea, alături de Rwanda, a Coaliției ambițiilor mari pentru eliminarea poluării cu plastic, Norvegia ridică ștacheta foarte sus.
Studiul arată că majoritatea macroplasticelor, articole mai mari de 5 mm, provin în principal din ambalaje de consum, precum sticle și pungi. De asemenea, articolele de ambalaj din plastic sunt printre cele mai des întâlnite de-a lungul coastelor norvegiene.
Eforturile de limitare a eliberării acestor produse sunt complet eclipsate de ratele ridicate de consum. Pur și simplu consumăm mai mult decât putem colecta.
Efecte ireversibile asupra ecosistemelor
Studiul a identificat anvelopele ca fiind un contribuitor semnificativ la poluarea cu microplastice, cu aproximativ 6 kt de cauciuc de uzură a anvelopelor emise anual. Captarea acestor particule este extrem de dificilă din cauza naturii emisiilor lor.
Studiul pune accentul pe regândirea mobilității și a opțiunilor de transport ca fiind esențiale pentru reducerea acestei surse de poluare. Opțiunile de mobilitate partajată, cum ar fi transportul public, sunt într-adevăr o parte a soluției. Proiectarea de vehicule mai ușoare și explorarea materialelor alternative pot fi, de asemenea, eficiente într-o anumită măsură.
Parcul de vehicule electrice și hibride din Norvegia s-a extins rapid în ultimii ani. În timp ce acestea produc mai puține emisii de carbon, greutatea lor mai mare în comparație cu vehiculele convenționale crește uzura anvelopelor.
Fiind o țară de coastă, materialele plastice provenite de pe uscat din Norvegia pot ajunge cu ușurință în ocean, având în vedere concentrarea ridicată a populației de-a lungul fiordurilor și a coastelor lungi, scrie EurekAlert.
În timp ce cel mai mare procent de plastic eliberat în mediu ajunge în sol, aproape o treime ajunge în mediul marin. Este important de remarcat faptul că o mare parte din ceea ce este depus în sol va ajunge în cele din urmă în ocean în timp.
S-a demonstrat de mult timp că poluarea marină cu plastic provoacă efecte ireversibile asupra ecosistemelor.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Copacii au devenit o sursă ascunsă de poluare a aerului în Los Angeles
Poluarea cu metan, acum mai ușor de observat ca niciodată din spațiu
Poluarea aerului are o legătură „semnificativă” cu numărul de sinucideri