Se pare că babuinii pot înțelege statisticile la fel ca oamenii

De multe ori, considerăm că animalele pot fi inteligente. Corvidele au culturi distincte, pot păcăli moartea și pot fi răzbunătoare. Elefanții se recunosc după nume. Iar babuinii pot înțelege statisticile.

Un nou studiu realizat de cercetători din Paris și Marsilia susține că babuinii pot înțelege statisticile, cum ar fi graficele de dispersie, și pot extrage informații despre tendințele prezentate în acestea.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

„Oamenii sunt cunoscuți pentru performanțele remarcabile la sarcinile care implică evaluări statistice ale mediului lor, o abilitate cu avantaje evolutive clare”, se arată în lucrare, disponibilă în prezent ca preprint pe bioRxiv, adică încă nu a fost evaluată inter pares.

„Ei estimează corect probabilitatea apariției unor evenimente extrase din distribuții date; pot recunoaște și învăța regularitățile statistice atât în stimuli lingvistici, cât și non-lingvistici”, explică autorii; „(oamenii) pot extrage media multor caracteristici diferite, cum ar fi culoarea, orientarea sau dimensiunea din seturi mari de elemente, un set de abilități care a fost numit ‘percepție de ansamblu’”.

Babuinii pot înțelege statisticile

Și se pare că nu suntem singurele maimuțe inteligente. „De exemplu, cimpanzeii pot face judecăți de probabilitate bazate pe mai multe proporții”, subliniază autorii, în timp ce „macacii crabivori pot deduce euristici simple, maimuțele capucin pot face inferențe probabilistice, iar babuinii pot învăța contingențe statistice spațiale”.

Dar pot acestea să facă ce fac oamenii, adică evaluări de ansamblu asupra unui set de date? Pentru a afla, cercetătorii au învățat un grup de 23 de babuni de Guineea să asocieze diferitele calități ale graficelor de dispersie (nivelul de zgomot, dacă tendința era crescătoare sau descrescătoare etc.) cu anumite forme geometrice. Era, practic, o modalitate prin care maimuțele să le spună cercetătorilor ceea ce vedeau, la fel cum un om ar putea spune „nu prea există o corelație aici, dar în general o relație negativă”.

Ați putea spune că o astfel de judecată nu se bazează pe calcule statistice detaliate (și nu se bazează, pentru a fi corecți), dar acest tip de evaluare intuitivă a datelor se aliniază destul de bine cu o măsurătoare cunoscută statisticienilor drept valoarea t. Este „un rezumat al mai multor caracteristici ale datelor”, explică cercetătorii; „combină panta semnată (fie pozitivă, fie negativă), nivelul de zgomot din setul de date (graficele de dispersie mai zgomotoase rezultând în valori t mai mici) și numărul de puncte din grafic (cu cât este mai mare numărul, cu atât este mai mare valoarea t)”.

Ce ne învață studiul babuinilor despre creierul uman?

De ce este acest lucru important? Se pare că babuinii pot înțelege statisticile la fel ca adulții și copiii umani, deși mai puțin precis, în special la sarcinile mai dificile, dar au făcut acest lucru folosind exact aceeași măsură de valoarea valorii t.

„Am descoperit că dacă animalele aveau stimuli de răspuns ușor de distins, puteau învăța această sarcină. Performanța lor, în prezența zgomotului, a fost prezisă de valoarea t a graficului de dispersie, indicele pe care un statistician l-ar folosi pentru a calcula puterea corelației în grafic”, raportează cercetătorii, citați de IFL Science.

Acest lucru nu este interesant doar pentru fanii babuinilor și ai statisticii, totuși. Are implicații destul de interesante pentru înțelegerea modului în care creierul nostru procesează informațiile statistice în general: „acest comportament similar, observat atât la oameni, cât și la babuini, sugerează că sistemul vizual uman, atunci când efectuează judecăți de tendință asupra seturilor de date zgomotoase, reciclează zonele cerebrale filogenetic mai vechi implicate în recunoașterea axei principale a obiectelor”, explică lucrarea.

Babuinii pot înțelege statisticile, dar nu toți, exact la fel ca oamenii

Aceasta nu este o ipoteză nouă, dar adăugarea de mai multe dovezi este tentantă. Ideea, practic, este că oamenii folosesc părți ale creierului lor care odinioară erau utilizate pentru evaluări de mediu la nivel inferior (aproximarea numerică a stimulilor vizuali) și le folosesc pentru calcule de nivel mult mai înalt care sunt suficient de apropiate de original pentru ca creierul să poată improviza (matematică simbolică).

Ipoteza este susținută de sugestia că slăbiciunile babuinilor în sarcinile mai complexe ar fi putut fi cauzate de lipsa de context cultural, adică nu puteau „vedea” datele în același mod în care puteau participanții umani, dar ar putea fi doar pentru că nu fuseseră învățați să o facă, mai degrabă decât o diferență de specie.

În orice caz, a existat cu siguranță un mod în care babuinii au oglindit rudele lor umane în abilitățile matematice: unii dintre ei pur și simplu nu le au.

„Ca și la oameni, sensibilitatea în sarcina de judecată a tendințelor variază de la un individ la altul. Această descoperire ar trebui să împingă cercetătorii în cogniția animalelor să ia întotdeauna în considerare variabilitatea inter-individuală atunci când studiază performanța animalelor non-umane”, raportează cercetătorii.

Vă recomandăm să citiți și:

Cercetătorii au deslușit misterul reproducerii păianjenilor de mare uriași din Antarctica

O specie a dispărut de pe Pământ, doar pentru „a reveni la viață” 130.000 de ani mai târziu

Pasărea africană de mărimea unui om care mănâncă pui de crocodil și își ucide frații

Iată de ce această creatură are ochi pe toată cochilia!