Ce au descoperit cercetătorii după ce au studiat din nou o specie de broască fără plămâni?

Broasca fără plămâni are plămâni, până la urmă. Aceasta este posesoarea secretă a unei perechi mici de plămâni și a unei glote, organe respiratorii despre care anterior se declarase că sunt absente în cazul rarei broaște Barbourula kalimantanensis.

Noile cercetări, care au analizat specimene din muzee folosind un scaner micro-CT de înaltă rezoluție, au descoperit că concluzia anterioară, cum că acestea ar fi broaște fără plămâni, era, de fapt, incorectă.

Tetrapodele (animale cu patru picioare, cum ar fi amfibienii, reptilele și mamiferele) fără plămâni sunt relativ rare, dar includ un tip de Gimnofion și numeroase salamandre. În loc să respire cu ajutorul plămânilor, acestea respiră prin țesuturi non-pulmonare, cum ar fi pielea și membranele mucoase din gură și gât.

S-a dovedit că broasca fără plămâni are, de fapt, plămâni

Despre „Broasca fără plămâni”, Barbourula kalimantanensis, se credea că face parte din acest grup de animale. Trăind în ape reci și bogate în oxigen, oamenii de știință au presupus că aceasta își obține întreaga cantitate de oxigen prin piele.

Asta până când o echipă de cercetători a demarat un proiect de amploare ce a implicat folosirea scanării micro-CT pentru a examina anatomia internă a diferitelor vertebrate. Folosind două specimene care au fost esențiale în „descoperirea” inițială că aceste broaște nu aveau plămâni, cercetătorii au realizat că, de fapt, există un set mic de plămâni ascunși în corpurile acestora.

„La fel ca în cazul altor broaște, aparatul pulmonar al B. kalimantanensis conține o glotă situată posterior limbii pe podeaua cavității bucale și chiar dorsal de placa hioidă”, scriu autorii studiului.

„Glota este, de asemenea, vizibilă în specimenele conservate și poate să fi fost trecută cu vederea din cauza pliurilor de pe podeaua bucală. Prezența mușchilor dilatatori laringieni, care deschid glota în timpul respirației la alte broaște, sugerează un sistem respirator funcțional tipic în cazul B. kalimantanensis”, notează oamenii de știință, citați de IFL Science.

De ce are această broască plămânii foarte mici?

Faptul că plămânii sunt atât de mici sugerează că broaștele B. kalimantanensis se bazează probabil și pe respirația prin piele, dar planeta Pământ nu mai poate pretinde că adăpostește o broască fără plămâni. A avea plămâni atât de mici poate fi benefic pentru aceste animale, reducându-le flotabilitatea, deoarece a fi luate de curenți este o amenințare considerabilă în apele cu curgere rapidă. De asemenea, poate influența modul în care vocalizările lor se transmit în apă, așa cum s-a observat la alte broaște acvatice.

Autorii își încheie studiul exprimându-și recunoștința față de partajarea specimenelor biologice din colecțiile de istorie naturală, fără de care nu ar fi fost posibil să se aprofundeze anatomia „singurei broaște fără plămâni din lume”.

Studiul este publicat în Current Biology.

Vă recomandăm să citiți și:

Știați că fisticul se poate aprinde spontan?

Papagalii „pică din cer” în Australia și nimeni nu știe de ce

Lupii „mutanți” de la Cernobîl au evoluat abilități anti-cancer

Ce au descoperit cercetătorii după ce au studiat ADN-ul balenelor albastre?