Un studiu a descoperit de ce peștii africani au ochii mai mari

Peștii africani au ochi mai mari din cauza variațiilor în ceea ce privește calitatea apei, sugerează un nou studiu.

Cercetarea, condusă de Jai Tiarks, absolvent în domeniul mediului și al resurselor naturale la Universitatea de Stat din Ohio (SUA), a descoperit că vârsta era un factor decisiv în capacitatea peștilor de a face față cu succes noilor condiții din mediul lor subacvatic.

• Cum a fost detectat un virus mortal în respirația balenelor din Arctica?
• Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?

Studiul asupra Cichlidelor cu buze albastre, o specie nativă din mlaștinile și lacurile Ugandei, a arătat că ochii și dimensiunea pupilelor peștilor tineri crescuți în apă tulbure au crescut mai mari decât cei ai peștilor crescuți în apă limpede. Peștii africani au ochi mai mari, acest fenomen rămânând valabil indiferent de mediul din care proveneau părinții fiecărui grup de pești.

Studiul a fost publicat în Journal of Experimental Biology.

Peștii africani au ochi mai mari din cauza apei tulburi

Vederea este un simț vital pentru multe creaturi, deoarece capacitatea de a naviga bine prin mediu le oferă un avantaj în menținerea poziției în lanțul trofic. Dar când un ecosistem este bombardat cu noi factori de stres din mediul înconjurător, majoritatea organismelor din regnul animal au trei modalități de a răspunde la consecințele negative.

Aceste opțiuni, a spus Tiarks, sunt de a se adapta, de a se muta în altă locație sau de a dispărea.

„Cichlidae sunt cunoscute pentru ocuparea unei mari diversități de nișe ecologice diferite și pentru capacitatea de a se adapta la schimbările din mediu. Acest lucru a stârnit mult interes dintr-o perspectivă evolutivă, mai ales pentru scara de timp în care se produce această adaptare”, a spus Tiarks.

Pentru a afla mai multe despre motivul și perioada când apar aceste adaptări, cercetătorii au crescut jumătate dintr-un grup de pești în acvarii cu apă limpede și au plasat cealaltă jumătate în acvarii cu apă tulbure.

Descoperirea care i-a nedumerit pe cercetători

Cercetătorii au măsurat apoi diametrul ochilor și al pupilelor atât ale peștilor tineri, cât și ale adulților din experiment, determinând că populațiile mai tinere au dobândit trăsături care le-au permis să dezvolte structuri oculare mai mari ca răspuns la apele tulburi, scrie Phys.org.

„Când Cichlidae erau tinere, aveau această mare plasticitate și erau capabile să-și modifice fiziologia pentru a le face față condițiilor de mediu tulbure. Dar când ne-am uitat la peștii mai în vârstă, aceștia nu aveau aceeași flexibilitate”, a spus Tiarks.

Studiul notează, de asemenea, o diferență generală în modelul dimensiunilor ochilor și ale creierului între peștii tineri și cei bătrâni. Inițial, echipa se aștepta să descopere că peștii crescuți în apă tulbure ar avea creieri mai mari decât cei crescuți în apă limpede, deoarece a avea ochi mai mari nu înseamnă mult dacă creierul nu evoluează pentru a procesa acea informație vizuală.

În schimb, fotografiile digitale ale sistemelor lor biologice au dezvăluit că peștii mai în vârstă aveau creieri și lobi optici mai mari în raport cu lungimea și masa creierului, comparativ cu dimensiunile relative ale acelor structuri la peștii tineri. Acest lucru ar putea indica faptul că, similar mamiferelor, peștii experimentează cerințe senzoriale diferite în diverse etape ale vieții lor.

Încă nu este clar dacă multe dintre aceste schimbări sunt provocate de variabilele de mediu externe, cum ar fi cantitatea de oxigen din apă sau de schimbările fizice, cum ar fi maturizarea sexuală.

Peștii africani au ochi mai mari în ape tulburi, ceea ce arată că se adaptează în mediul schimbat de om

Problema creșterii în apă limpede versus apă tulbure este reală pentru Cichlidele cu buze albastre, mai ales cu ecosistemele în schimbare din habitatul lor african.

Defrișările sunt una dintre principalele cauze ale distrugerii habitatelor și ale înnoroirii râurilor și lacurilor. Când copacii sunt tăiați, stabilitatea solului din apropiere este perturbată, ducând la depunerea de sedimente în sistemele acvatice din apropiere, a spus Tiarks.

„De fiecare dată când există o furtună, tot acel sol, sediment și vegetație care erau menținute în loc de copaci nu mai sunt ținute în loc. Totul ajunge în orice corp de apă din apropiere și este un factor de stres direct pentru siturile noastre de cercetare și pentru populațiile care trăiesc acolo”, a spus cercetătorul.

Studiile precum acesta sugerează că, pe măsură ce schimbările de mediu provocate de oameni continuă să se agraveze, anumite populații de animale, cum ar fi peștii, ar putea fi capabile să persiste chiar și în habitate mai puțin ideale.

Pentru Tiarks, acest fenomen oferă un oarecare optimism că influența negativă a oamenilor asupra mediului nu este la fel de schimbătoare pentru toate speciile pe cât pare în prezent.

„Provocăm și determinăm schimbări în sistemele acestor pești. Dar păstrarea exemplelor de specii care le pot face față schimbărilor din jurul lor este un memento bun despre cât de puternică și de flexibilă este natura”, a spus Tiarks.

Vă recomandăm să citiți și:

Papagalii „pică din cer” în Australia și nimeni nu știe de ce

Lupii „mutanți” de la Cernobîl au evoluat abilități anti-cancer

Copacii se chinuie „să respire” și să stocheze CO2 pe măsură ce clima se încălzește

Ce au descoperit cercetătorii după ce au studiat ADN-ul balenelor albastre?