Pe planeta noastră există un animal care prezintă numeroase ciudățenii atât la exterior, cât și interior. Ce animal nu are stomac?
Ce animal nu are stomac? Este vorba despre ornitorinc.
Nu este deloc surprinzător că primii oameni care au văzut ornitorinci au crezut că nu sunt adevărați; arată de parcă cineva s-a trezit într-o zi și a decis să combine într-un mod bizar o rață, un castor și o vidră. Dar dacă arunci o privire în interiorul unui ornitorinc, lucrurile devin și mai ciudate: acest animal nu are stomac.
Stomacul este o trăsătură veche în istoria vertebratelor, considerată a fi evoluat pentru prima dată sub forma glandelor gastrice acum aproximativ 450 de milioane de ani. Însă doar pentru că ceva a existat mult timp, nu înseamnă că trebuie să și rămână, scrie IFL Science.
Multe vertebrate au renunțat la acest organ, inclusiv ornitorincul, dar și alte monotreme, cum ar fi echidnele, și un procentaj estimat de 20-27% din teleosteeni, un grup care conține majoritatea speciilor de pești.
Ornitorincul, însă, este un exemplu excelent pentru modul în care pierderea unei trăsături merge de obicei mână în mână cu pierderea genelor asociate, ceea ce face foarte dificilă recuperarea acesteia.
Un studiu din 2008 a relevat că multe dintre genele cheie asociate funcției stomacului au devenit fie inactivate, fie au dispărut complet din genomul ornitorincului (totalitatea informațiilor genetice ale unui organism).
Acest lucru a marcat o noutate interesantă la ceea ce oamenii de știință știau despre evoluția vertebratelor. „Toate aceste gene sunt extrem de conservate la vertebrate, reflectând un model unic de evoluție în genomul ornitorincului, nemaivăzut anterior în alte genomuri de mamifere”, au scris autorii.
Dar oare ornitorincul este singurul? La urma urmei, nu este o garanție că creaturile care au pierdut o trăsătură vor pierde și genele asociate. De exemplu, peștele de peșteră Astyanax mexicanus nu are ochi, dar încă are genele pentru dezvoltarea acestora, doar că au fost „amuțite”.
Pentru multe animale care și-au pierdut stomacul, o echipă de oameni de știință a descoperit că genele asociate au fost, de fapt, eliminate.
Filipe Castro și colegii săi au comparat genomurile a 14 specii de vertebrate, inclusiv oameni, șoareci și pești-zebră, pentru a testa ipoteza că renunțarea la stomac prin evoluție este corelată cu pierderea genelor gastrice cheie.
În acest fel, au descoperit că speciile fără stomac duceau lipsă de toate genele care codifică pompa de protoni gastrică; aceasta este enzima care acidifică conținutul stomacului și este adesea țintită pentru ameliorarea simptomelor afecțiunilor de reflux acid la oameni.
Genele care codifică o clasă de enzime eliberate de celulele stomacale care ajută la descompunerea proteinelor, cunoscute sub numele de pepsinogene, lipseau de asemenea, cu excepția peștilor-balon (Tetraodontidae) și a ornitorincilor. Aceștia păstraseră doar una dintre gene, dar ea nu avea o funcție legată de stomac.
De ce le-au pierdut? Cercetătorii teoretizează că ar putea fi din cauza schimbărilor dietetice sau de mediu care au însemnat că nu mai aveau nevoie de gene și astfel, în cursul evoluției, acestea au dispărut treptat.
Indiferent de motivul pentru care un animal fără stomac și-a pierdut acest organ, de vreme ce genele asociate au fost pierdute, este puțin probabil să și-l mai recupereze vreodată. Acest lucru este cauzat de o regulă din biologia evolutivă cunoscută sub numele de legea lui Dollo, care tratează evoluția ca pe o stradă cu sens unic: odată ce o trăsătură complexă este pierdută, nu poate fi recâștigată.
Cel puțin, de cele mai multe ori; broaștele ar putea fi o excepție.
Mirosul unei femele poate declanșa moartea prematură la șoarecii masculi
Test de cultură generală. De ce este roz carnea de somon?
Prima filmare cu balene cu cocoașă în timpul împerecherii ridică unele semne de întrebare