„Apocalipsa plantelor”: bacteriile decimează culturile și provoacă pagube de milioane de euro

Plantele se sufocă încet până la moarte, se ofilesc și se usucă. Mor în masă, frunzele cad, iar scoarța devine gri. Bacteriile le decimează.

De când oamenii de știință au descoperit pentru prima dată Xylella fastidiosa în 2013 în regiunea Puglia din Italia, aceasta a ucis o treime din cei 60 de milioane de măslini din zonă. Aceștia produceau cândva aproape jumătate din uleiul de măsline din Italia – mulți dintre ei fiind vechi de secole.

• După 100 de ani de căutări, un calamar colosal viu a fost văzut pentru prima dată
• Un studiu arată că ciorile pot recunoaște regularitatea geometrică

Fermele au încetat să mai producă, fabricile de măsline au dat faliment, iar turiștii au evitat zona. Neexistând niciun leac cunoscut, bacteria a provocat deja pagube care au costat aproximativ 1 miliard de euro.

O singură bacterie, pagube de 1 miliard de euro

„Cea mai mare parte a teritoriului a fost complet distrusă”, a declarat Donato Boscia, virusolog și cercetător la Institutul pentru protecția durabilă a plantelor din Bari.

Un deceniu mai târziu, departe de a fi aproape de rezolvare, amenințarea Xylella și a altor boli pentru plantele europene nu face decât să crească.

În luna februarie 2024, oamenii de știință din Puglia au descoperit o altă subspecie de Xylella, care a anihilat podgoriile din SUA și care nu a fost detectată niciodată în Italia. Pentru mulți fermieri, oameni de știință și autorități de reglementare, boala este emblematică pentru o problemă mult mai amplă: dificultatea UE de a limita introducerea de noi boli devastatoare ale plantelor, în ciuda eforturilor de reglementare din ultimul deceniu.

Noile date arată că, în fiecare an, în UE sunt detectate zeci de focare de boli nou introduse în UE, chiar dacă fermierii și oamenii de știință se străduiesc să limiteze agenții patogeni introduși anterior. Pe măsură ce clima se încălzește, oamenii de știință avertizează că problema se va agrava, arată The Guardian.

„Nu pot să înțeleg cum, după Xylella, nu am învățat aproape nimic”

Datele arată că, în întreaga UE, izbucnirile de boli ale plantelor nou introduse au continuat nestingherite, cu o rată medie de 70 de focare pe an între 2015 și 2020, în ciuda reglementărilor introduse pentru a opri răspândirea lor în 2016. Deși o serie de state membre au luat măsuri pentru a preveni și a reduce focarele, oamenii de știință, epidemiologii fitosanitari și agronomii spun că acestea sunt încă insuficiente.

„Nu pot să înțeleg cum, după Xylella, nu am învățat aproape nimic”, spune Pierfederico La Notte, un epidemiolog italian specializat în domeniul plantelor.

Datele arată că bacteriile Xylella a venit din America Latină și, cel mai probabil, a fost adusă de plantele ornamentale de cafea care au trecut prin Țările de Jos. Aproximativ 30 de miliarde de plante înrădăcinate și neînrădăcinate, butași, bulbi și țesuturi au intrat din țări terțe în Europa între 2005 și 2014, în principal prin porturile olandeze.

În portul din Ravenna (oraș din Italia), inspectorul fitosanitar Solmi recunoaște provocarea.

Cum se poate pune un preț pe o pădure pierdută?

„Europa s-a născut în jurul circulației mărfurilor, a capitalului și a oamenilor. Misiunea noastră este să facem tot ce putem în cadrul sistemului fitosanitar deschis, deoarece în prezent nu există o alternativă”, spune acesta.

Dar, în timp ce costul economic a ceea ce ar putea pierde UE în privința comerțului este substanțial, cum la fel este și prețul pagubelor provocate de dăunătorii și bolile exotice. Cum se poate pune un preț pe o pădure de frasini pierdută?

„Principala problemă în ceea ce privește aspectele economice este că datele sunt destul de puține”, spune la rândul lui Françoise Petter, fost director adjunct la EPPO.

Costurile și beneficiile unui sistem închis nu au fost calculate și nu se știe dacă pierderile cauzate de un sistem comercial mai lent ar fi compensate de valoarea păstrată a agriculturii și a biodiversității UE.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce plante folosesc urmașii incașilor pentru medicina tradițională?

Cercetătorii au descoperit planta care reduce toxicitatea arsenului din sol

Test de cultură generală. Ce plantă mai era numită „penicilină rusească”?

Plantele artificiale care produc electricitate sunt acum realitate