De ce sunt „nasurile” omizilor atât de sofisticate?

Omizile și-au dezvoltat abilitatea de a consuma cantități considerabile de materiale vegetale într-un timp scurt. Acestea își folosesc antenele pentru a explora mediul înconjurător și a mânca în siguranță într-un mediu ostil. Dar cum rămâne cu „nasurile”? De ce sunt „nasurile” omizilor atât de sofisticate?

Cercetătorii de la Wageningen University & Research (Țările de Jos) au descoperit că „nasurile” omizilor sunt, de asemenea, surprinzător de avansate. Această informație poate ajuta la protejarea culturilor fără utilizarea pesticidelor dăunătoare.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

„’Nasul’ omizii fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae) are doar 34 de neuroni, pe când aceeași insectă are aproximativ 300.000 de neuroni când ajunge la stadiul de adult de fluture. Cu toate acestea, funcționarea organului și modul în care este procesată informația în creier sunt la fel de complexe ca cele ale unui fluture adult”, spune entomologul Alexander Haverkamp.

Cât de performante sunt „nasurile” omizilor?

Suprafața neuronilor implicați în simțul mirosului este acoperită cu proteine speciale cunoscute sub numele de proteine olfactive receptoare. Aceste molecule se leagă de substanțele chimice din mediul lor. Receptorii declanșează apoi un impuls electric care este trimis către lobul antenal, care este zona din creier care calculează identitatea mirosurilor.

Lobul antenal este format din compartimente mici (glomerule) care se conectează la alte celule cerebrale care ajută la recunoașterea unui miros complex, cum ar fi o floare sau o frunză. Noua cercetare a descoperit că aceste procese sunt similare atât la omizi cât și la fluturi, subliniază Phys.org.

„Acest lucru le permite omizilor să detecteze multe mirosuri diferite din mediul lor, ceea ce le sporește șansele de supraviețuire, deoarece omizile se maturizează într-un mediu extrem de ostil, înconjurate de prădători și de substanțe vegetale otrăvitoare”, explică Haverkamp.

„Deoarece fluturele alb al verzei se hrănește cu plante de varză care sunt otrăvitoare pentru insecte, un organ olfactiv bine dezvoltat este extrem de important pentru această specie de fluture. Omizile trebuie, de asemenea, să poată identifica cu exactitate anumite mirosuri”, adaugă el.

Cum am putea feri de omizi culturile de varză?

Studiul, publicat în Insect Science, completează cunoștințele despre modul în care omizile își detectează mediul și face posibilă schimbarea comportamentului insectelor. Astfel, culturile ar putea fi protejate fără nevoia de pesticide dăunătoare pentru combaterea omizilor. Omizile fluturilor albi ai verzei pot distruge complet o recoltă de varză. În unele părți ale lumii, acestea amenință recoltele de varză din regiuni întregi.

Comportamentul omizilor poate fi influențat prin cultivarea de plante care le resping printre culturile de varză. Împreună cu disponibilitatea plantelor preferate de omizi în altă parte, acestea pot fi atrase departe de cultură. O strategie de protecție a culturilor fără substanțe chimice, cum ar fi aceasta, necesită o înțelegere detaliată a ceea ce pot mirosi aceste insecte.

Cercetarea asupra organului olfactiv al omizii fluturelui alb al verzei este încă în desfășurare.

„Am început cu un studiu asupra genelor receptorilor olfactivi, care conțin informații genetice despre moleculele receptorilor olfactiv, funcția ecologică. Sperăm că acesta ne va oferi mai multe informații despre ce substanțe chimice determină un răspuns din partea moleculelor receptorilor și ce mesaj primește omida de la acestea. În timp, acest lucru ne va permite, sperăm, să înțelegem mai bine lumea senzorială a omizilor”, spune Haverkamp.

În cele din urmă, autorii îi încurajează pe cei care văd un fluture alb al verzei sau o omidă în această primăvară să încerce să-și imagineze lumea din perspectiva insectei.

Vă recomandăm să citiți și:

Elefanții mai bătrâni, cei mai afectați de schimbările climatice

Creșterea temperaturilor slăbește sistemul imunitar al țânțarilor, arată un nou studiu

V-ați întrebat vreodată dacă broaștele au dinți?

Test de cultură generală. Cât timp pot zbura păsările?