Scandinavia s-ar fi „născut” din Groenlanda, indică un nou studiu geologic
Într-un afloriment finlandez, situat între unii dintre cei mai vechi munți din Europa de Nord, cercetătorii au descoperit urme ale scoarței terestre, până acum ascunse, ce indică o întoarcere în timp de peste trei miliarde de ani, spre nord, în direcția Groenlandei.
Aceste urme au fost găsite în mineralul zircon, care, în urma unor analize chimice, au indicat cercetătorilor de la Departamentul de Geosciințe și Managementul Resurselor Naturale că „fundația” pe care se sprijină Danemarca și Scandinavia „s-a născut” probabil din Groenlanda în urmă cu aproximativ 3,75 miliarde de ani.
„Datele noastre sugerează că cea mai veche parte a scoarței terestre de sub Scandinavia provine din Groenlanda și este cu aproximativ 250 de milioane de ani mai veche decât credeam până acum”, a declarat profesorul Tod Waight, geolog la Departamentul de Geoștiințe și Managementul Resurselor Naturale.
Studiul cercetătorilor asupra zirconului a arătat că, din mai multe puncte de vedere, amprenta chimică a acestuia se potrivește cu cea a unora dintre cele mai vechi roci de pe planetă, găsite în Cratonul Atlanticului de Nord din Groenlanda de Vest.
Urme ale unei părți a scoarței terestre până acum ascunse
,,Cristalele de zirconiu pe care le-am găsit în nisip de râu și în rocile din Finlanda au semnături care indică faptul că sunt mult mai vechi decât orice altceva găsit vreodată în Scandinavia, în timp ce se potrivesc cu vârsta mostrelor de roci din Groenlanda. În același timp, rezultatele a trei analize izotopice independente confirmă faptul că roca de bază din Scandinavia a fost cel mai probabil legată de Groenlanda”, spune Andreas Petersson, cercetător în cadrul Departamentului de Geoștiințe și Managementul Resurselor Naturale.
Danemarca, Suedia, Norvegia și Finlanda se află pe o parte a scoarței terestre cunoscută sub numele de Scutul Fennoscandian sau Scutul Baltic. Cercetătorii cred că acesta s-a desprins din Groenlanda și s-a deplasat timp de sute de milioane de ani până când „a prins rădăcini” acolo unde se află astăzi Finlanda.
Aici, placa a crescut pe măsură ce se acumulau noi materiale geologice în jurul ei, până când a devenit Scandinavia. La momentul desprinderii crustei din Groenlanda, planeta arăta foarte diferit față de cea de astăzi.
„Pământul era probabil o planetă acvatică”
„Pământul era probabil o planetă acvatică, dar fără oxigen în atmosferă și fără crustă emergentă. Dar, pentru că acest lucru este atât de îndepărtat în timp, nu putem fi cu adevărat siguri despre cum arăta de fapt”, spune Tod Waight.
Potrivit cercetătorilor, faptul că Pământul are chiar și o crustă continentală compusă din granit este cu totul special atunci când privesc în spațiu și îl compară cu alte planete din vecinătatea noastră galactică, scrie EurekAlert.
„Acest lucru este unic în Sistemul Solar. Și, dovezile de apă lichidă și o crustă de granit sunt factori cheie atunci când încercăm să identificăm exoplanete locuibile și posibilitatea existenței vieții dincolo de Pământ”, explică Andreas Petersson.
Noul studiu adaugă piese la un puzzle continental primordial care a început cu mult înainte ca viața pe Pământ să înflorească cu adevărat, dar care a deschis în mare măsură calea atât pentru viața umană, cât și pentru cea animală.
Vă mai recomandăm să citiți și:
În fiecare oră, Groenlanda pierde 30 de milioane de tone de gheață
Viermi uriași de acum 518 milioane de ani, descoperiți în Groenlanda
Cercetătorii au calculat cât de repede s-ar putea topi calota glaciară din Groenlanda