Un nou studiu sugerează că mirosul unei femele poate influența durata vieții unui mascul și capacitatea sa de a se reproduce.
Oamenii de știință au descoperit că simpla expunere a șoarecilor masculi la mirosul unei femele necunoscute în perioada mijlocie și la bătrânețe a redus numărul de pui pe care le-ar putea genera mai târziu în viață. Dacă acești masculi care miros femele străine erau lăsați să se împerecheze, erau, de asemenea, mai predispuși să moară mai devreme decât masculii care nu mirosiseră femele străine înainte de împerechere.
Cercetătorii din Noua Zeelandă și Australia afirmă că studiul lor demonstrează că simțirea mediului social poate avea un rol în procesul de îmbătrânire.
„Rezultatele noastre se adaugă la tot mai multe dovezi că semnalele indirecte de la parteneri pot influența procesul de îmbătrânire”, scriu specialistul în științe biomedicale Michael Garratt, de la Universitatea Otago (Noua Zeelandă) și colegii săi.
„Reacțiile induse de mirosurile sexului opus pot fi importante în pregătirea fiziologiei în anticiparea reproducției, astfel încât animalele să poată să se angajeze eficient în interacțiuni sociale care sunt importante pentru fitness”, scriu cercetătorii.
Cercetările recente asupra musculițele de oțet sugerează că sistemul nervos poate aloca resurse între reproducere și îmbătrânire în funcție de semnalele din mediu.
Feromonii de la parteneri pot accelera îmbătrânirea la viermi și musculițe de oțet, indiferent de reproducere, bazându-se pe activarea căilor de recompensă ale creierului legate de împerechere. Permiterea musculițelor să se împerecheze le-a ajutat să trăiască mai mult, dar nu era clar dacă acest lucru se întâmplă și la vertebrate precum noi, scrie Science Alert.
Activitatea reproducătoare crescută în tinerețe este asociată cu o durată de viață mai scurtă la unele mamifere, dar studiile sugerează că expunerea la anumite mirosuri poate modifica acest efect. Mirosul unei femele adulte pot întârzia pubertatea la femelele tinere și le poate permite să trăiască mai mult. La șoarecii masculi, însă, viața și împerecherea par să influențeze rata metabolică și greutatea corporală, iar traiul cu femele poate prelungi durata de viață a masculilor.
Garratt și echipa sa au dorit să vadă modul în care expunerea la mirosurile femelelor necunoscute ar influența îmbătrânirea reproductivă la șoarecii masculi. Cercetătorii aveau două idei despre cum ar putea evolua acest lucru: ar putea accelera îmbătrânirea, cu toate că împerecherea ar putea contracara acest efect; sau expunerea la mirosul femelelor noi ar putea imita efectele pozitive ale împerecherii, îmbunătățind potențial supraviețuirea și încetinind îmbătrânirea reproducerii.
Niciuna dintre ipoteze nu s-a confirmat pe deplin în final.
Cercetătorii au studiat patru grupuri de masculi în diferite medii sociale: cei care trăiesc singuri; cei care trăiesc cu două femele; cei care trăiesc singuri, dar sunt expuși la mirosul a două femele absente; și cei care trăiesc cu două femele, fiind, de asemenea, expuși la mirosul a două femele absente.
Toate grupurile au trăit în aceste condiții de la 10 la 24 de luni (adică pe tot parcursul perioadei de mijloc și bătrânețe), când șoarecii masculi experimentează natural o fertilitate redusă. La 24 de luni, toți masculii care erau încă în viață din fiecare grup au fost asociați singuri cu două femele tinere timp de 64 de zile pentru a evalua modul în care condițiile lor de viață anterioare au influențat împerecherea și fertilitatea.
Masculii din cele două grupuri care au fost expuși la mirosurile femelelor absente aveau mai puțini pui mai târziu în viață decât cei care nu au fost expuși la mirosuri. Acest lucru era valabil chiar și pentru masculii care trăiau cu alte femele. Legătura dintre mirosurile femelelor necunoscute și fertilitate nu a fost evidentă la șoarecii mai tineri.
De asemenea, permiterea masculilor să se împerecheze cu femele mai devreme în viață nu a afectat îmbătrânirea reproductivă, ceea ce sugerează că mirosul femelelor absente are cumva un rol mai important în fertilitatea din viața târzie.
„Astfel, percepția prezenței femelelor în mediul înconjurător prin semnale olfactive, atunci când nu se potrivește cu prezența fizică a acestora în mediul înconjurător, afectează fertilitatea târzie”, scriu Garratt și echipa sa.
Șoarecii masculi mai în vârstă din experimente aveau, în general, mai puțin spermă, testicule mai mici și alte semne de fertilitate redusă în comparație cu cei mai tineri. Cu toate acestea, mirosul femelelor nu a influențat acești factori reproducători.
„Mecanismele responsabile de reducerea longevității la masculii expuși la mirosul femelelor rămân de stabilit. O posibilitate este că expunerea anterioară la mirosul femelelor a crescut investiția reproductivă a masculilor la începutul vieții, iar aceasta a generat compromisul asociat dintre fertilitate și mortalitate”, scrie echipa.
Percepția unor noi femele în mediul înconjurător poate determina modificări la masculii de șoarece care îi fac pe aceștia să fie mai implicați în competiția cu alți masculi, o parte cheie a investiției lor reproductive. Masculii din acest studiu nu s-au întâlnit cu alți masculi, dar Garrett și echipa sugerează că schimbările fizice ar putea apărea pentru a-i ajuta în cazul în care ar întâlni alți masculi.
„Rezultatele noastre arată că expunerea la mirosurile femelelor poate influența îmbătrânirea reproductivă și mortalitatea la șoarecii masculi, subliniind că percepția senzorială a partenerilor poate fi un factor important în alegerile de viață la mamifere”, scriu autorii.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences.
V-ați întrebat vreodată dacă broaștele au dinți?
Test de cultură generală. Cât timp pot zbura păsările?
Iată cum schimbările climatice influențează migrația păsărilor