De ce se ofilesc plantele? Pe scurt, plantele încep să se înmoaie și să se lase atunci când au nevoie de apă.
De ce se ofilesc plantele? Multe plante cu tulpini nelemnoase depind aproape exclusiv de presiunea apei (turgescență) din celulele lor pentru a rămâne în poziție verticală. Cu toate acestea, plantele pierd constant apă prin mici deschideri din frunzele lor (numite stomate) într-un proces cunoscut sub numele de transpirație.
Deși transpirația este vitală pentru fotosinteză și ajută la transportul substanțelor nutritive de la rădăcini la restul plantei, cea mai mare parte a apei absorbită de rădăcini se pierde în acest proces. Într-o zi caldă și uscată (sau după câteva zile fără ploaie sau udare), transpirația cauzează pierderea apei mai rapid decât este absorbită, iar echilibrul de apă din interiorul plantei poate fi perturbat.
Celulele deshidratate care colapsează în frunze și tulpini nu se mai pot menține în poziție verticală, iar planta începe să se înmoaie. În mod interesant, înmuierea servește și la reducerea pierderii de apă, deoarece frunzele lăsate în jos expun o suprafață mai mică la razele evaporative ale soarelui. Majoritatea plantelor se recuperează rapid atunci când primesc apă, cu toate că deshidratarea prelungită poate fi fatală sau poate cauza moartea frunzelor, conform Britannica.
Există, de asemenea, mai multe boli ale plantelor, cunoscute colectiv sub denumirea de „veștejire”, care determină plantele să se înmoaie și să se decoloreze. Aceste infecții pot fi cauzate de virusuri, bacterii sau ciuperci, iar multe dintre aceste boli vor ucide planta dacă nu sunt tratate.
Dacă o plantă se înmoaie și nu se redresează după primirea apei și arată în general nesănătoasă, una dintre aceste cauze poate fi de vină. Multe culturi alimentare importante sunt susceptibile la astfel de boli, dar crescătorii moderni au dezvoltat soiuri și varietăți rezistente pentru multe dintre aceste plante.
În cele din urmă, unele plante, în special leguminoasele, se înmoaie noaptea, un fenomen cunoscut sub numele de nictinastie. Frunzele multor specii au creșteri asemănătoare articulațiilor, numite pulvini, care le permit frunzelor sau foliolelor să se înmoaie ca răspuns la întuneric și temperatură.
Presiunea de turgescență în pulvini este în mare măsură reglată de un fotoreceptor chimic care declanșează deplasarea apei din articulații pe timp de noapte și reumplea lor pe timp de zi. Scopul acestei adaptări neobișnuite nu este clar, deși studiile genetice sugerează că poate ajuta la creștere.
Test de cultură generală. Care este floarea națională a României?
Degețelul, degetarul sau degetarița, floarea frumoasă „ce poate învia morții și ucide pe cei vii”
Schimbările climatice vor aduce foamete pe Pământ în următoarele decenii
Cea mai urât mirositoare floare din lume ar putea dispărea în curând