O nouă teorie a evoluției explică de ce animalele se micșorează în timp

Misterul privind motivul pentru care animalele se micșorează, cum ar fi calul Equus alaskae din Alaska, țestoasele Cryptodira și șopârlele insulare, ar putea fi rezolvat printr-un nou studiu.

Noua cercetare teoretică propune că dimensiunea animalelor în timp depinde de doi factori ecologici cheie: intensitatea competiției directe pentru resurse între specii și riscul de dispariție din cauza mediului înconjurător.

• Speciile mai sociale trăiesc mai mult, potrivit unui studiu
• Ploaia ajută oceanul să capteze mai mult carbon

Utilizând modele de calcul care simulează evoluția, studiul, publicat în Communications Biology, identifică motivul pentru care unele specii devin treptat mai mici, așa cum indică înregistrările fosile.

„La fel cum încercăm să ne adaptăm la vremea caldă sau rece în funcție de locul în care locuim, cercetarea noastră arată că animalele se micșorează sau se măresc pe termen lung în funcție de habitat sau mediu”, a spus dr. Shovonlal Roy, un modelator de ecosisteme de la Universitatea din Reading (Anglia), care a condus cercetarea.

„În locuri și perioade în care există o competiție intensă între diferite specii pentru hrană și adăpost, dimensiunile animalelor tind să devină mai mici pe măsură ce speciile se răspândesc și se adaptează la distribuția resurselor și a competitorilor. De exemplu, caii mici care au trăit în Alaska în timpul Epocii de Gheață s-au micșorat rapid din cauza schimbărilor în ceea ce privește clima și vegetația”, adaugă Roy.

„În locurile unde competiția directă este mai redusă, dimensiunile au tendința să devină mai mari, chiar dacă fiind foarte mari și puține la număr, animalele pot deveni mai vulnerabile la dispariție, așa cum s-a întâmplat cu dinozaurii”, a completat cercetătorul.

„Schimbările în factorii ecologici ajută la explicarea motivului pentru care înregistrările fosile arată astfel de amestecuri confuze de modele de evoluție a dimensiunilor, cu unele linii evolutive care se micșorează în timp și altele care cresc”, a spus el, citat de EurekAlert.

De ce animalele se micșorează? Regula lui Cope

Echipa de cercetare a efectuat studiul pentru a contracara contradicțiile pe care dovezile fosile i le-au adus „Regulii lui Cope”. Regula lui Cope se referă la tendința anumitor grupuri de animale de a evolua dimensiuni corporale mai mari pe parcursul a mii și milioane de ani.

Regula poartă numele lui Edward Cope, un paleontolog din secolul al XIX-lea care a fost creditat că a observat pentru prima dată acest model în înregistrările fosile. De exemplu, strămoșii timpurii ai cailor erau animale mici, de dimensiunea unui câine, care au crescut în timpul evoluției, ducând în cele din urmă la apariția calului modern.

Cu toate acestea, dovezi fosile arată tendințe remarcabil de contradictorii, cu creșteri ale dimensiunilor în unele grupuri, dar cu micșorare în altele.

Presiunea evolutivă

Utilizând modele de calcul care simulează evoluția, studiul a identificat trei modele distincte de schimbare a dimensiunilor corporale în funcție de diferite condiții:

• Creșterea graduală a dimensiunilor în timp: Aceasta se întâmplă atunci când competiția între specii este determinată în cea mai mare parte de dimensiunile relative ale corpului lor, mai degrabă decât de diferențele de nișă. De exemplu, mai multe genuri de specii marine (de exemplu, nevertebratele) au crescut treptat în dimensiune pe parcursul a milioane de ani.
• Creșterea dimensiunilor urmată de extincții: Aici, cele mai mari animale dispar periodic, deschizând oportunități pentru alte specii să le ia locul și să evolueze corpuri chiar mai mari, continuând ciclul. Extincțiile în masă afectează cel mai puternic prădătorii de vârf cu corpuri mari. Mamiferele și păsările foarte mari sunt deosebit de vulnerabile la dispariție, de exemplu, dinozaurii și reptilele zburătoare gigantice.
• Micșorarea graduală a dimensiunilor în timp: Simulările au prevăzut, de asemenea, opusul Regulii lui Cope: specii care se micșorează în timp. Acest lucru se întâmplă atunci când competiția este intensă și există o anumită suprapunere în habitat și utilizarea resurselor. Pe măsură ce speciile evoluează separat în nișe distincte, ele se confruntă cu o presiune evolutivă de a se micșora în dimensiune. Scăderea în dimensiune a fost raportată anterior la vertebrate, peștii osoși, țestoasele Cryptodira, caii Pleistoceni din Alaska și la șopârlele insulare.

Vă recomandăm să citiți și:

O nouă iguană cu limbă portocalie a fost descoperită în China

Sângele uman este un afrodiziac pentru „păianjenul vampir”

Care este animalul cel mai bun vânător? Dar cel mai nepriceput?

Păianjenii orbi din peșterile întunecate pot simți lumina