Cașaloții trăiesc în clanuri similare cu cele ale oamenilor

Cașaloții trăiesc în clanuri similare cu cele ale oamenilor: au culturi distincte, iau decizii după ce se consultă întreg grupul, arată un studiu recent.

Cu ajutorul microfoanelor subacvatice și al dronelor, o echipă de cercetători condusă de Hal Whitehead, de la Universitatea Dalhousie din Halifax, Canada, a examinat sunetele emise de mamifere și obiceiurile lor de hrănire. Acesta a descoperit că ele se organizează în grupuri de până la 20.000 de exemplare.

• Cum a fost detectat un virus mortal în respirația balenelor din Arctica?
• Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?

Analiza întocmită de echipă arată că toate clanurile erau definite de variațiile în vocalizările lor – secvențe distincte de clickuri asemănătoare codului morse, cunoscute sub numele de „codas”, potrivit The Guardian.

Cașaloții comunică prin „clickuri”

Acționând ca niște dialecte umane, aceste „codas” le-au permis lui Whitehead și colegilor săi să stabilească existența a șapte astfel de clanuri în Oceanul Pacific – cu un total de 300.000 de cașaloți.

„Acesta este un număr uriaș pentru entități definite cultural în afara grupurilor etnolingvistice umane moderne. Clanurile se puteau întâlni, dar nu s-au intersectat niciodată. Sentimentul lor de identitate părea, în termeni umani, aproape tribal, recunoscând și menținându-și diferențele, deși aparțineau aceleiași specii”, a spus profesorul Whitehead.

Cașaloții au cei mai mari creieri de pe planetă. Aceste animale pot atinge dimensiuni cu adevărat uriașe: 15 metri lungime, cântăresc până la 45 de tone și sunt capabile să se scufunde până la două ore în căutarea hranei. Sunt prezenți în oceanele din întreaga lume.

Whitehead a remarcat că aceste clanuri păreau să fie „aproape în întregime bazate pe femele”. Masculii le vizitau ocazional și doar pentru câteva ore la un moment dat.

„Singurul lor transfer important este cel de spermă. Femelele desemnate se ocupă de îngrijirea «aloparentală», având grijă de puii lor în timp ce mamele lor se scufundă pentru hrană”, mai punctează specialistul.

Democrația, importantă în grupurile cașaloților

În ce privește relaționarea dintre membrii acestui clan de cașaloți, se par că se „folosește” consensul, mai degrabă decât conducerea de sus în jos, pentru a ajunge la decizii comune. Totuși, în condițiile în care mii de animale călătoresc în același timp, caută în permanență surse de hrană și sunt în conștiente de prădători (de exemplu, balenele ucigașe se hrănesc cu puii de cașalot), „dezbaterile de grup” pot fi foarte importante.

Hal Whitehead a declarat că a văzut balene „care au nevoie de până la o oră sau mai mult pentru a face un viraj de 90 de grade”, în timp ce încercau să se pună de acord asupra direcției pe care să meargă.

Democrația balenelor a fost o afacere „lentă și dezordonată, la fel ca și a noastră”, a mai observat Whitehead, la fel ca și a noastră.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Experiment revoluționar! Cercetătorii au comunicat cu balenele

Nivelurile de chimicale toxice depășesc de 30 de ori „pragul de siguranță” la balenele eșuate

Răzbunarea balenelor ucigașe! Atacă navele și învață unele de altele cum să le scufunde

Atac fără precedent al balenelor în Strâmtoarea Gibraltar. Un velier aproape că s-a scufundat