Energia soarelui este efectiv nelimitată. În timp ce resursele precum cărbunele sau gazul sunt limitate, dacă suntem capabili să captăm și să utilizăm energia solară, acest lucru nu împiedică pe nimeni altcineva să folosească atât soare cât are nevoie. Însă fermele solare gigantice din viitor ar putea schimba situația.
Dincolo de o anumită dimensiune, fermele solare devin suficient de mari încât pot afecta vremea din jurul lor și, în cele din urmă, clima în ansamblu. În noua cercetare publicată în Communications Earth & Environment, cercetătorii au analizat efectul pe care l-ar putea avea astfel de ferme solare care modifică clima asupra producției de energie solară în alte părți ale lumii.
Știm că energia solară este influențată de condițiile meteorologice și că producția variază în funcție de zile și anotimpuri. Norii, ploaia, zăpada și ceața pot împiedica lumina soarelui să ajungă la panourile solare. Într-o zi înnorată, producția poate scădea cu 75%, iar eficiența scade și la temperaturi ridicate.
Pe termen lung, schimbările climatice ar putea influența acoperirea cu nori din anumite regiuni și cantitatea de energie solară pe care o pot genera panourile. Europa de Nord este probabil să înregistreze o scădere solară, de exemplu, în timp ce ar trebui să existe o creștere ușoară a radiației solare disponibile în restul Europei, coasta de est a SUA și nordul Chinei.
Dacă ar fi să construim vreodată fermele solare gigantice, care să cuprindă țări și continente întregi, ele ar putea avea un impact similar. În studiul recent, oamenii de știință au folosit un program de calculator pentru a modela sistemul Pământului și a simula modul în care ipoteticele ferme solare enorme care acoperă 20% din Sahara ar afecta generarea de energie solară din întreaga lume.
Un panou solar fotovoltaic (PV) este de culoare închisă și astfel absoarbe mult mai multă căldură decât nisipul reflectorizant din deșert. Deși o parte din energie este convertită în electricitate, o mare parte din ea încă încălzește panoul. Și atunci când există milioane de astfel de panouri grupate, întreaga zonă se încălzește. Dacă acele panouri solare ar fi în Sahara, simulările arată că această nouă sursă de căldură ar rearanja modelele climatice globale, deplasând precipitațiile de la tropice și făcând ca deșertul să devină din nou mai verde, așa cum era acum 5.000 de ani.
Acest lucru ar influența, la rândul său, modelele de acoperire cu nori și cantitatea de energie solară care ar putea fi generată în întreaga lume. Regiunile care ar deveni mai înnorate și mai puțin capabile să genereze energie solară includ Orientul Mijlociu, sudul Europei, India, estul Chinei, Australia și sud-vestul SUA. Zonele care ar genera mai multă energie includ America Centrală și de Sud, Caraibe, centrul și estul SUA, Scandinavia și Africa de Sud, scrie Tech Xplore.
Ceva similar s-a întâmplat când au fost simulate efectele avute de fermele solare gigantice în alte puncte fierbinți din Asia Centrală, Australia, sud-vestul SUA și nord-vestul Chinei: fiecare a dus la schimbări climatice în altă parte. De exemplu, fermele solare uriașe care acoperă o mare parte din interiorul Australiei ar face ca Africa de Sud să fie mai însorită, dar și ca Marea Britanie să fie mai înnorată, în special în timpul verii.
Dar mai există și alte aspecte. Lucrurile s-ar schimba doar cu câteva procente cel mult, indiferent de cantitatea de energie solară pe care o construim, Scandinavia va fi în continuare rece și înnorată, iar Australia tot fierbinte și însorită.
Și în orice caz, aceste efecte se bazează pe scenarii ipotetice. Scenariul Sahara s-a bazat pe acoperirea a 20% din întregul deșert în ferme solare fotovoltaice, de exemplu, și, deși au existat propuneri ambițioase, este puțin probabil să se întâmple ceva la această scară în viitorul apropiat. Dacă suprafața acoperită este redusă la 5% (mai plauzibil, deși tot puțin probabil) din Sahara, efectele globale devin în mare parte neglijabile.
Dar într-o lume viitoare în care aproape fiecare regiune investește în mai multe proiecte solare și devine mai dependentă de acestea, interacțiunea resurselor de energie solară poate modela peisajul energetic, creând o rețea complexă de dependențe, rivalități și oportunități. Manevrarea geopolitică a construcției proiectelor solare de către anumite națiuni poate deține o nouă putere semnificativă, influențând potențialul de generare solară mult peste granițele lor naționale.
De aceea, este esențial să promovăm colaborarea între națiuni pentru a ne asigura că beneficiile energiei solare sunt împărțite în mod echitabil în întreaga lume. Prin împărtășirea cunoștințelor și lucrând împreună la planificarea spațială a viitoarelor proiecte solare la scară largă, națiunile ar trebui să dezvolte și să implementeze soluții energetice echitabile și durabile și să evite orice risc neintenționat pentru producția de energie solară la distanță.
Prețul pentru sănătate pe care îl plătim pentru încălzirea cu lemne
Test de cultură generală. Câți fulgi de zăpadă cad în lume în fiecare an?
Tundra se topește din cauza incendiilor de vegetație
Una dintre cele mai extreme furtuni magnetice din istoria Pământului s-a întâmplat în 1872