Un nou studiu realizat de oamenii de știință de la Unversitatea din California, Berkeley (SUA), împreună cu cei de la Universitatea Johns Hopkins (SUA), arată că maimuțele își recunosc familia și prietenii chiar dacă nu i-au mai văzut de zeci de ani. Studiul indică faptul că oamenii ar putea să nu difere prea mult de celelalte maimuțe, fiind mai asemănători cu acestea decât s-ar fi crezut anterior.
Modul în care oamenii au dezvoltat memoria pe termen lung este o întrebare care i-a intrigat pe cercetători timp de mulți ani. Înainte de apariția mijloacelor rapide de transport și comunicație, oamenii se angajau în comerț între grupuri chiar și după mulți ani de separare. Dovezile indică faptul că memoria pe termen lung reprezintă o fundație importantă a culturii umane, ridicând totodată întrebări despre biologia și psihologia evolutivă.
În rândul animalelor, ciorile par să aibă amintiri despre modul în care oamenii le-ar fi putut păcăli și să prezinte o recunoaștere a relațiilor sociale. Până acum, delfinii au ocupat prima poziție în ceea ce privește memoria socială, reamintindu-și vocalizări chiar și la două decenii distanță. Cu toate acestea, cercetările recente asupra maimuțelor au stabilit recordul pentru cea mai îndelungată memorie non-umană.
Cercetătorii de primate au observat adesea că animalele pe care le studiază își pot aminti de ei chiar și după luni sau ani de separare. „Ai impresia că răspund ca și cum te recunosc și că pentru ei ești cu adevărat diferit de un simplu vizitator de la zoo. Sunt încântate să te vadă din nou”, a spus Christopher Krupenye, profesor asistent la Universitatea Johns Hopkins, implicat în cercetare.
Împreună cu Laura Simone Lewis, antropolog biologic și psiholog comparativ la Universitatea din California, Berkeley, echipa a dorit să afle dacă observațiile lor puteau fi susținute de date empirice. Cercetătorii au vrut să testeze cât timp își amintesc maimuțele unele de altele, scrie Interesting Engineering.
Cu toate acestea, realizarea unui experiment pentru a vedea dacă maimuțele își recunosc familia a necesitat o pregătire temeinică pentru a înțelege mai întâi genealogia animalelor studiate și pentru a găsi imagini pentru test.
Echipa a lucrat cu cimpanzei și bonobo la Grădina Zoologică din Edinburgh, Scoția, Grădina Zoologică Planckendael, din Belgia, și Sanctuarul Kumamoto, din Japonia, pentru a identifica animale care s-au despărțit după ce au stat împreună cel puțin un an sau mai mult.
Echipa a încercat, de asemenea, să afle dacă acești foști camarazi de grup au avut interacțiuni pozitive sau negative și apoi au revenit pentru a găsi imagini ale lor în jurul momentului despărțirii. Acest lucru a fost mai ușor pentru o serie recentă de maimuțe, dar a devenit tot mai dificil pentru perioade în care imaginile de înaltă calitate nu erau ceva obișnuit. După mult efort, echipa a adunat imagini pentru a le prezenta celor 26 de cimpanzei și bonobo.
În cadrul experimentului, cercetătorii au instalat un computer cu camere sensibile și un sistem non-invaziv de urmărire a ochilor. Participanților li s-a permis să intre voluntar într-o cameră, unde au putut să soarbă suc diluat.
Pe măsură ce maimuțele savurau sucul, ecranele computerului le afișau perechi de imagini compuse dintr-un fost camarad de grup și un individ complet necunoscut. Camerele de urmărire a ochilor au înregistrat timpul petrecut pe fiecare imagine.
Luni mai târziu, datele au fost analizate pentru a constata că maimuțele priveau mai mult imagini ale individului cunoscut. Uneori, unele chiar s-au oprit din a bea suc și s-au uitat la imagini. Unei bonobo pe nume Louise i-au fost arătate imagini cu sora ei, Loretta, și cu nepotul ei, Erin, pe care nu-i mai văzuse de 26 de ani, un interval semnificativ în viața lor medie.
La oameni, declinul memoriei poate începe chiar și la 15 ani, dar amintirea a fost înregistrată până la 48 de ani după separare. Similaritatea în memoria pe termen lung sugerează existența acesteia într-un strămoș comun care a trăit acum între șase și nouă milioane de ani.
Cercetătorii nu știu exact ce se întâmpla în creierele acestor maimuțe când privesc aceste imagini. Acestea sunt întrebările pe care speră să le rezolve în cercetările viitoare.
Studiul a fost publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.
Iată animalele care strălucesc sub lumină ultravioletă!
Test de cultură generală. Ce viteză are un purice?
Sunetul care sperie animalele din Africa mai rău decât răgetul leilor și focurile de armă
Viermii ar fi capabili să simtă frică și alte emoții de bază, arată un studiu