Cum dispar lăcustele din cauza defrișărilor masive?

Traficanților de lăcuste le este din ce în ce mai greu să-și umple sacii pentru piață, pe măsură ce pădurile, pășunile și mlaștinile din țară, locurile unde se înmulțesc insectele, dispar.

În timp ce se lasă noaptea în zona industrială din Masaka, vânătorul de lăcuste Karim Damba își începe munca. El transportă plăci mari de oțel ondulat, pe care le atașează în butoaie de ulei goale, căptușite cu saci negri de polietilenă. La ora 20:00, el aprinde luminile fluorescente și așteaptă sosirea lăcustelor.

Damba este un vânător de lăcuste din centrul Ugandei. Între octombrie și decembrie, el își petrece nopțile așteptând ca insectele să lovească foile de metal și să cadă în butoaie. Insectele bogate în proteine sunt apoi împachetate și transportate la piață.

„Uneori, lăcustele vin la miezul nopții, alteori la 5 dimineața”

Dacă vântul este domolit, ar putea fi o noapte bună pentru Damba și colegii săi vânători.

„Uneori, lăcustele vin la miezul nopții, alteori la 5 dimineața”, spune el.

Insectele reprezintă o parte binevenită a dietei zilnice a ugandezilor: sunt bogate în fibre și acizi grași omega-3, iar atunci când sunt prăjite și presărate cu sare, ele reprezintă o gustare crocantă și hrănitoare.

Insectele, cunoscute local sub numele de nsenene, apar de două ori pe an, în perioadele aprilie – mai și octombrie – decembrie. În timpul acestor luni, vânătorii profesioniști își instalează capcanele, în timp ce copiii entuziasmați aleargă încercând să prindă insectele înainte ca acestea să zboare.

Totuși, anul acesta a fost unul diferit. Noiembrie este cunoscută sub numele de „musenene” (luna lăcustelor), pentru că atunci ele sunt văzute și prinse aproape zilnic. Însă luna trecută, insectele au apărut doar șapte zile. Absența lor a stârnit îngrijorare.

Dispariția lăcustelor ar putea fi iminentă

Quraish Katongole, șeful asociației Old Masaka Basenene, care îi reprezintă pe vânătorii de lăcuste, spune că este îngrijorat de faptul că într-o zi lăcustele vor dispărea pentru totdeauna, notează The Guardian.

„De fiecare dată când distrugem pădurile, vremea se schimbă. Vântul nu face decât să le împingă departe de aici. Am cheltuit bani pentru a cumpăra becuri, tablă de fier, am plătit curentul electric și terenuri. Numai electricitatea – dacă trebuie să aprindem lumina în fiecare zi timp de două luni – costă 1,7 milioane de șilingi ugandezi. Am împrumutat bani și avem datorii. Speranța noastră este să recuperăm banii pentru a plăti datoriile”, spune el.

„Este posibil ca dispariția lăcustelor să fie iminentă. Mediul înconjurător a devenit ostil pentru ei. Atunci când vor dispărea, va însemna sfârșitul pentru oamenii care nu își permit surse alternative de proteine, dar care ar putea avea acces cu ușurință la lăcuste”, spune la rândul lui, dr. Giregon Olupot, profesor universitar și cercetător agricol la Universitatea Makerere din capitala Kampala.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Defrișările din pădurea amazoniană din Brazilia au ajuns la un nivel record

O specie nouă de tarantulă albastră strălucește precum un giuvaier

Un fost astronaut NASA a descoperit „o minciună enormă” atunci când a privit Pământul din spațiu

Sunetele pădurii: Cercetătorii pot măsura biodiversitatea cu ajutorul ecoacusticii