Tundra se topește din cauza incendiilor de vegetație

Porțiuni de sol înghețat bogat în carbon, sau permafrost, alcătuiesc mare parte din tundra arctică. Acest strat înghețat în mod perpetuu stochează carbon din atmosferă, uneori păstrându-l sub pământul mlăștinos timp de zeci de mii de ani. Dar acum tundra se topește.

Solul înghețat este izolat de o pătură rece și umedă de resturi de plante, mușchi și turbă. Dar dacă această pătură este mistuită de un incendiu, permafrostul devine vulnerabil la topire. Și atunci când tundra se topește, eliberează carbonul străvechi, pe care microbii din sol îl transformă în metan, un gaz cu efect de seră puternic, eliberarea căruia contribuie la schimbările climatice și la remodelarea radicală a latitudinilor nordice în întreaga lume.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

Un studiu publicat în Environmental Research Letters a constatat că locurile cu metan din tundră sunt mai susceptibile să fie găsite acolo unde au avut loc incendii recent. Studiul s-a concentrat pe cea mai mare deltă de râu din Alaska, Yukon-Kuskokwim, o zonă identificată anterior ca emițând cantități mari de metan.

Tundra se topește și ar putea elibera cantități uriașe de carbon

Echipa de oameni de știință din cadrul proiectului ABoVE (Arctic-Boreal Vulnerability Experiment) al NASA, care studiază schimbările de mediu în Alaska și în vestul Canadei, era curioasă în legătură cu cauza acestor pungi de metan, observate în cadrul unor survoluri aeriene în 2018. Astfel, autoarea principală Elizabeth Yoseph, care era internă la momentul respectiv, a suprapus hărți ale acestor zone cu activitatea recentă de incendii.

Echipa sa a constatat că locurile cu metan erau cu aproape 30% mai susceptibile să apară în zone în care au avut loc incendii în ultimii 50 de ani decât în zonele neafectate, o probabilitate care creștea la aproape 90% dacă perimetrul incendiului atingea apa. Mlaștinile recent afectate de incendii, cu sol deosebit de bogat în carbon, aveau cea mai mare rată a pungilor de metan.

„Incendiile sunt o influență importantă în creșterea emisiilor”, a declarat Yoseph, citată de PopSci.

Descoperirile la scară largă, care acoperă aproape 1.813 kilometri pătrați în Alaska, ajută la completarea măsurătorilor de teren, spune Merritt Turetsky, ecologistă la Universitatea din Colorado Boulder (SUA), care nu a fost implicată în cercetare.

Consecințele ar putea fi enorme

„Avem nevoie cu adevărat de liantul dintre ceea ce se întâmplă pe teren și ceea ce putem detecta din imaginile de satelit”, spune ea. Supravegherile aeriene îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă tundra vastă, unde cercetarea de teren este limitată de rețelele de drumuri, care tind să evite terenurile mlăștinoase.

Efectele topirii permafrostului se extind mult dincolo de Nordul Extrem. Impactul incendiilor asupra permafrostului înghețat propulsează un ciclu de feedback climatic: incendiile eliberează metan, care accelerează schimbările climatice, ceea ce determină incendii mai frecvente și totul se repetă.

Incendiile sunt încă relativ rare în tundră, dar se așteaptă ca numărul acestora să crească din cauza temperaturilor mai ridicate și a unei activități mai intense de fulgere. Unele proiecții indică faptul că incendiile în Delta Yukon-Kuskokwim ar putea crește de patru ori până la sfârșitul secolului. Fără arbori înalți pentru ca flăcările să urce, incendiile din tundră tind să se răspândească încet pe sol, fumegând timp de luni și uneori chiar intrând în subteran, pentru a reapărea ulterior.

Dată fiind cantitatea de carbon înghețat de sub solul arctic, consecințele ar putea fi enorme. Permafrostul arctic este un depozit vast, stocând aproximativ 1.700 de miliarde de tone de carbon. Asta înseamnă de peste 50 de ori mai mult decât întregul carbon eliberat ca emisii globale de combustibili fosili în 2019.

„Toți trebuie să ne implicăm în aceste eliberări epice de gaze cu efect de seră dacă vrem să aducem viitorul nostru climatic sub o formă de certitudine”, spune Turetsky. Dovezi sugerează că tundra se transformă dintr-un absorbant de carbon într-o sursă de carbon (și metan).

„Incendiile cu siguranță nu ajută. Este o problemă serioasă. Este un prag important”, spune ea.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce este ținut secret locul în care crește cel mai înalt copac din lume?

Gheața din Antarctica a scăzut la un nivel „uluitor”, avertizează experții

Test de cultură generală. Din ce este făcut petrolul?

Test de cultură generală. Care e cea mai lungă plajă din lume?