Schimbările climatice ridică nivelul mării, iar multe insule joase sunt în pericol. Dar este greu de stabilit ce insule vor deveni nelocuibile mai întâi.
Circa un milion de oameni locuiesc în atoli de corali, precum cei din Maldive, Tuvalu, Kiribati și Insulele Marshall. Aceste insule, cu o altitudine de doar câțiva metri deasupra nivelului mării, se numără printre cele mai expuse la creșterea nivelului mărilor cauzată de schimbările climatice. În Insulele Solomon, cinci insule nelocuite au dispărut deja sub valuri în ultimul secol. Ce insule vor deveni nelocuibile în viitor?
Maldive, Kiribati, Tuvalu și Insulele Marshall au cel mai înalt procentaj din suprafața lor în pericol din cauza faptului că sunt atoli. În timp ce și alte țări au insule cu altitudine redusă, acestea dispun adesea de mai multe zone înalte pentru relocare.
Aflarea insulelor cu altitudine redusă care vor fi inundate și deveni nelocuibile în scurt timp din cauza schimbărilor climatice este o întrebare la care cu greu poate fi găsit un răspuns. Există patru insule care ilustrează motivul.
În primul rând, oamenii de știință nu au date precise despre altitudinea multora dintre aceste insule îndepărtate, iar chiar dacă ar avea aceste informații, acestea nu ar putea prezice momentul când acestea vor fi acoperite de apă.
„Atolul este un loc foarte dinamic. Aceștia își schimbă forma, cresc în altitudine. Uneori se unesc foarte rapid”, spune Geronimo Gussmann, cercetător la Forumul Global pentru Climă.
Nisipul poate contribui la creșterea acestor insule de corali, arată un studiu din 2018 despre insula Mainadhoo, din Maldive. Cu toate acestea, insulele primesc nisip nou de la recifele de corali, iar încălzirea globală distruge coralii. La o creștere suplimentară a temperaturii cu 2 grade Celsius, 99% dintre recifele de corali mor. La 1,5 grade Celsius, unii corali rămân.
Starea de sănătate a coralilor va determina ce insule vor deveni nelocuibile după ridicarea nivelului mărilor.
Insulele nu trebuie să dispară pentru a deveni nelocuibile. Atunci când valurile acoperă insulele cu altitudine redusă, acestea contaminează apa dulce cu sare. Marea în creștere înseamnă inundații frecvente, iar apa subterană nu se poate recupera după inundări zilnice sau chiar anuale: arborii alimentari mor, iar apa trebuie importată.
Un studiu din 2018 publicat în Science Advances a analizat inundațiile de pe insula Roi-Namur, din Insulele Marshall. Lucrarea a prezis că majoritatea insulelor atoli nu vor avea apă potabilă până în anii 2060 (dacă obiectivele globale privind schimbările climatice nu sunt îndeplinite) sau până în anii 2030 dacă calotele de gheață se prăbușesc în cadrul „celui mai pesimist scenariu” privind schimbările climatice. Mii de locuitori din Insulele Marshall au emigrat deja.
Mulți locuitori ai insulelor se adaptează, chiar și în ciuda inundațiilor devastatoare, așa că definirea termenului de „locuibil” aduce cu sine provocări. „Este ca și cum am atinge un stup de albine”, spune Gussmann pentru Live Science.
Având o lățime foarte mică la extremitatea cea mai lată, insula Mundoo, din Maldive, dispune de o școală, plaje frumoase și mai multe echipe sportive. Este locuită de mai puțin de 200 de oameni, dar chiar și acest număr este surprinzător.
În 2004, inundațiile au distrus Mundoo și insula învecinată Kalhaidhoo. Guvernul a anunțat că ambele insule vor fi nelocuite în continuare. „Mundoo nu a primit practic nicio investiție din sectorul public”, spune Gussmann, dar multe familii din Mundoo s-au întors. Insulele fără finanțare din partea guvernului central, spune Gussmann, s-ar putea să devină nelocuite primele, dar voința politică poate aduce surprize.
Insulele urbane primesc mai multe investiții decât cele rurale, dar se confruntă și cu provocări. Fongafale, cea mai importantă insulă din Tuvalu, este locuită de aproximativ 4.000 de oameni. Până în 2100, 95% din insulă s-ar putea inunda în timpul mareelor mari.
Pentru a combate acest lucru, Tuvalu a adăugat recent teren înalt artificial pe o parte a insulei. Un plan pe termen lung implică lărgirea insulei cu aproximativ 50%, apoi ridicarea ambelor părți.
Dar o analiză din 2022 a mai multor factori de risc a descoperit că nici m,ăcar aceste eforturi de protecție nu vor păstra insulele locuibile: ecosistemele în declin vor afecta turismul, pescuitul și capacitatea locuitorilor de a finanța soluții. Mărimea și rapiditatea eforturilor globale de limitare a schimbărilor climatice vor face o diferență tangibilă. În cele din urmă, care insule și comunități insulare vor rămâne depinde în mare măsură de modul în care răspunde restul lumii.
Cât de mortală este canicula și cât de cald va fi în următorii ani?
Mii de pinguini, descoperiți morți pe plajele din America de Sud
O bucată uriașă de pe coasta peruană a înverzit, însă nu este un semn bun
Dezastru climatic: Sistemul de curenți din Atlantic s-ar putea prăbuși în 2025