Un studiu arată că pierdem apă subterană cât 7.000 de Mari Piramide în fiecare an
Recent, extragerea extensivă a apei subterane a cauzat o ajustare minoră a axei de rotație a Pământului. Dar faptul că se pierde apă subterană are și alte consecințe.
Acum, cercetări noi explorează interrelația dintre stresul apei subterane, epuizarea acviferelor și subsidența terenului folosind tehnici de observare la distanță și date bazate pe modele, cu ajutorul tehnologiei de învățare automată.
Oamenii de știință de la Desert Research Institute (DRI), Universitatea de Stat din Colorado și Universitatea de Știință și Tehnologie din Missouri (SUA) investighează impactul pe care îl are faptul că se pierde apă subterană și consecințele la nivel global.
Se pierde apă subterană care nu va putea fi înlocuită
Acest lucru i-a condus pe cercetători să dezvolte o hartă a apei subterane pierdute pentru a aborda limitările metodelor existente, care marchează pierderea stocării apei subterane la nivel global, cu rezoluție suficientă pentru studii locale.
„Studiul nostru plasează subsidența terenului cauzată de extragerea excesivă a apei subterane într-un context global”, a declarat Fahim Hasan, doctorand la Universitatea de Stat din Colorado și autor principal al studiului.
Studiul a utilizat metode precum observarea la distanță, seturi de date bazate pe modele și abordări de învățare automată pentru a analiza și cuantifica fenomenele.
După înțelegerea mecanismelor care conduc la subsidența terenului și la colapsul acviferelor, oamenii de știință au dezvoltat cu succes o unealtă care a oferit predicții precise ale subsidenței la nivel global. Această hartă servește drept o unealtă valoroasă pentru evaluarea extinderii spațiale a subsidenței în zonele cunoscute ca fiind afectate și pentru identificarea regiunilor necunoscute care experimentează stres hidrogeologic, contribuind astfel la dezvoltarea practicilor durabile de gestionare a apei subterane, scrie Interesting Engineering.
Cât de multă apă se pierde?
Conform autorilor, modelul a prezis magnitudinea globală a subsidenței la o rezoluție spațială înaltă de 2 kilometri, estimând pierderea de stocare a acviferelor cauzată de consolidarea la nivel global de 17 kilometri cubi pe an și a cuantificat factorii cheie ai subsidenței.
Pierderea de 17 kilometri cubi pe an la nivel global echivalează cu 7.000 de Mari Piramide din Giza. Această pierdere de stocare a apei subterane este permanentă și reduce pentru totdeauna cantitatea de apă care poate fi captată și stocată.
În plus, cercetarea a subliniat necesitatea practicilor durabile de gestionare a apei subterane, în special în terenurile agricole și zonele urbane, unde are loc aproximativ 73% din subsidența cartografiată, au afirmat oamenii de știință.
„Cu acest studiu, am dorit să înțelegem dinamica subsidenței terenului la nivel global și la o rezoluție suficient de înaltă pentru a ajuta autoritățile locale de gestionare”, a declarat Sayantan Majumdar, coautor al studiului și profesor asistent de cercetare în științele hidrologice și observare la distanță la DRI.
Studiul i-a ajutat pe experți să descopere teren care se scufundă atât în zone cunoscute, cât și în cele necunoscute, în ciuda stresului excesiv asupra apei subterane.
Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.
Vă recomandăm să citiți și:
„Fulgerele răsturnate” dintr-un uragan, surprinse în imagini rare
Ar putea oamenii să trăiască sub pământ pentru a supraviețui schimbărilor climatice?
Cum influențează „al treilea pol” al Pământului clima din restul lumii?
Fotosinteza s-ar putea opri la tropice pe măsură ce cresc temperaturile