Cercetătorii au studiat cimpanzeii și au descoperit că fertilitatea acestora a scăzut după vârsta de 30 de ani, iar după vârsta de 50 de ani nu s-a observat nicio naștere.
Datele îi pot ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine de ce apare menopauza și supraviețuirea post-fertilă în natură și cum a evoluat aceasta la specia umană.
O echipă de cercetători care a studiat timp de două decenii comunitatea de cimpanzei sălbatici Ngogo din Parcul Național Kibale din vestul Ugandei a publicat un raport în Science care arată că femelele din această populație pot experimenta menopauza și supraviețuirea postreproductivă.
Înainte de acest studiu, aceste trăsături fuseseră observate doar la câteva specii de balene cu dinți și la oameni. Aceste noi date demografice și fiziologice îi pot ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine de ce menopauza și supraviețuirea post-fertilă apar în natură și cum au evoluat la specia umană.
Brian Wood, profesor asociat de antropologie la UCLA și primul autor al studiului, a lucrat cu Kevin Langergraber de la Arizona State University, Jacob Negrey de la University of Arizona și cu fondatorii și co-directorii proiectului Ngogo Chimpanzee Project, John Mitani și David Watts.
O ipoteză folosită pentru a explica existența apariției postmenopauzei la om propune că femeile aflate în anii postreproductivi pot fi capabile să transmită mai multe din genele lor ajutând la creșterea ratei de natalitate a propriilor copii sau îngrijind direct nepoții, crescând astfel șansele de supraviețuire ale nepoților. Și, într-adevăr, mai multe studii asupra bunicilor au constatat aceste efecte pozitive. Dar cimpanzeii au condiții de viață foarte diferite de cele ale oamenilor.
Femelele de cimpanzeu mai în vârstă nu locuiesc, de obicei, în apropierea fiicelor lor sau nu oferă îngrijire pentru nepoți, însă femelele de la Ngogo trăiesc adesea după vârsta fertilă.
Deși durata substanțială a vieții postreproductive nu a fost observată anterior în alte studii pe termen lung asupra cimpanzeilor sălbatici, aceasta a fost observată uneori la cimpanzeii și alte primate în captivitate, care beneficiază de o nutriție bună și de îngrijire medicală.
Acest lucru ridică posibilitatea ca durata de viață postreproductivă a femelelor de cimpanzeu Ngogo să fie un răspuns temporar la condiții ecologice neobișnuit de favorabile, deoarece această populație se bucură de o sursă de hrană stabilă și abundentă și de niveluri scăzute de prădători. Cu toate acestea, o altă posibilitate este că durata de viață postreproductivă este de fapt o trăsătură evoluată, tipică pentru specie la cimpanzei, dar nu a fost observată în alte populații de cimpanzei din cauza impactului negativ recent al oamenilor, scrie EurekAlert.
Echipa de cercetători a examinat ratele de mortalitate și de fertilitate a 185 de femele de cimpanzeu din datele demografice colectate din 1995 până în 2016. Aceștia au calculat partea din viața adultă petrecută într-o stare postreproductivă pentru toate femelele observate și au măsurat nivelurile de hormoni în probele de urină de la 66 de femele cu diferite stări reproductive și vârste, variind de la 14 la 67 de ani.
Au fost necesare mii de ore de muncă pe teren la Ngogo pentru a colecta observațiile și probele necesare pentru acest studiu.
Cercetătorii au măsurat nivelurile hormonale asociate menopauzei umane, care includ creșterea nivelului hormonului de stimulare a foliculilor, precum și scăderea nivelului de hormoni steroizi ovarieni, inclusiv estrogeni și progestativi.
Un hibrid om-cimpanzeu ar fi fost creat într-un laborator în anii 1920
Oamenii sunt capabili să înțeleagă gesturile cimpanzeilor, arată noi cercetări
Cimpanzeii își sincronizează pașii la fel ca oamenii
Cimpanzeii își poartă cu ei puii morți și deplâng pierderea lor la fel ca oamenii