În 2020, 350 de elefanți au murit în mod misterios în Botswana, iar alți 35 au murit în circumstanțe similare în Zimbabwe. Acum, oamenii de știință cred că au găsit motivul pentru care au murit atâtea zeci de elefanți.
În mai și iunie 2020, moartea a 350 de elefanți în delta Okavango din Botswana i-a derutat pe conservaționiști și a stârnit speculații la nivel mondial cu privire la ce anume ce a provocat-o. Elefanți de toate vârstele și ambele sexe au fost afectați, mulți mergând în cerc înainte de a muri brusc, prăbușindu-se pe față. Două luni mai târziu, încă 35 de elefanți au murit în nord-vestul Zimbabwe.
La acea vreme, moartea acestor zeci de elefanți din Botswana a fost atribuită unei toxine cianobacteriene nespecificate, au spus oficialii guvernamentali și nu au fost publicate alte detalii.
Dar testele efectuate pe elefanții care au murit în Zimbabwe au produs rezultate și au arătat că motivul a fost o bacterie puțin cunoscută, numită Pasteurella Bisgaard taxon 45, care a dus la septicemie, adică otrăvire a sângelui.
Infecția bacteriană nu a fost anterior legată de moartea elefanților, potrivit lucrării publicate în jurnalul Nature Communications. Cercetătorii cred că ar fi putut fi aceeași care a fost responsabilă și pentru decesele din țările vecine, potrivit The Guardian.
„Acesta reprezintă o preocupare importantă de conservare a elefanților din cea mai mare meta-populație rămasă din această specie pe cale de dispariție”, au scris cercetătorii în lucrare. Lucrarea a fost scrisă de o echipă internațională de cercetători de la Victoria Falls Wildlife Trust (Zimbabwe), Universitatea din Surrey (Anglia), laboratoare din Africa de Sud și Agenția pentru Sănătatea Animalelor și Plantelor (APHA) a guvernului Regatului Unit.
Elefanții africani de savană (Loxodonta africana) sunt în scădere cu 8% pe an, în principal din cauza braconajului, 350.000 rămânând în sălbăticie. Lucrarea sugerează că bolile infecțioase ar trebui adăugate la lista presiunilor cu care se confruntă aceștia.
Dr. Arnoud van Vliet, de la Universitatea din Surrey, a spus că infecția „se adaugă la lista tot mai mare de amenințări legate de boli la adresa conservării elefanților”. Elefanții sunt animale extrem de sociabile și, de asemenea, au fost probabil stresați din cauza condițiilor de secetă din acea vreme, ceea ce a făcut ca un astfel de focar să fie mai probabil.
Bacteriile Pasteurella au fost anterior legate de moartea subită a aproximativ 200.000 de antilope saiga în Kazahstan, un incident despre care cercetătorii cred că ar putea face lumină asupra a ceea ce s-a întâmplat cu turmele de elefanți. Oamenii de știință cred că bacteria Pasteurella trăiește, în general, inofensiv în amigdalele unora, dacă nu ale tuturor antilopelor. Cu toate acestea, o creștere neobișnuită a temperaturii la 37°C a făcut ca bacteriile să treacă în fluxul sanguin, unde au provocat septicemia.
Taxonul Bisgaard 45 s-a descoperit anterior că există la tigri și lei (găsit prin testarea unei răni de mușcătură la un om), precum și la veverițe și papagali, potrivit lucrării.
Printre alte lucruri pe care le-au testat experții s-a numărat și cianura, pe care unii oameni o folosesc pentru a otrăvi elefanții, dar nu au existat urme de otrăvuri în carcase sau lângă gurile de apă. Alte teorii au inclus ingestia de toxine din înflorirea algelor. Braconajul a fost imediat exclus deoarece cadavrele încă aveau colții atașați.
Investigatorul principal, Dr. Chris Foggin, medic veterinar pentru animale sălbatice la Victoria Falls Wildlife Trust, a declarat că investigarea morților în masă a fost „provocatoare”.
„Identificarea și apoi ajungerea la timp la carcase pentru a obține mostre utile este o problemă cu care ne confruntăm adesea. Cu toate acestea, nici nu știam cu ce boală ne putem confrunta”, a spus el.
„Inițial am bănuit că ar putea fi antrax, despre care se știe că apare în zonă; sau eventual o altă boală care ar putea prezenta un risc pentru sănătatea umană. Prin urmare, a trebuit să fim precauți atunci când am întreprins examinările post-mortem pe elefanți, ceea ce, în sine, este o sarcină dificilă pentru un animal atât de mare, în special lucrând în condiții de câmp”, a continuat expertul.
Oamenii de știință nu au putut să viziteze situl din Botswana vecină și majoritatea probelor oficiale au fost colectate de la animale care au început deja să putrezească. Lucrarea spune că descoperirile de otrăvire a sângelui „pot reprezenta un fenomen în curs de desfășurare în această regiune”, cazurile anterioare fiind ratate din cauza lipsei de testări.
Musca ce nu poate zbura: descoperirea fascinantă a doi cercetători
Păsările de la orașe au ochi mai mici din cauza poluării luminoase
De ce este ținut secret locul în care crește cel mai înalt copac din lume?
Oamenii „mutilează arborele vieții” de pe Pământ și creează „o gaură uriașă” în evoluție