Home » Natură » Cea mai mare adâncime la care a fost observată albirea la corali

Cea mai mare adâncime la care a fost observată albirea la corali

Cea mai mare adâncime la care a fost observată albirea la corali
Foto: University of Plymouth/Eurek Alert
Publicat: 26.10.2023

Oamenii de știință au descoperit albirea la corali la cea mai mare adâncime de până acum, la peste 90 de metri sub suprafața Oceanului Indian.

Albirea recifelor de corali, atribuită creșterii cu 30% a temperaturii mării cauzate de dipolul Oceanului Indian, a afectat până la 80% din recifele din anumite părți ale fundului mării, la adâncimi despre care se credea anterior că sunt rezistente la încălzirea oceanelor.

Cu toate acestea, oamenii de știință spun că acesta servește drept un avertisment dur cu privire la daunele cauzate în ocean de creșterea temperaturii și, de asemenea, asupra daunelor ascunse cauzate în întreaga lume naturală ca urmare a schimbărilor climatice.

Descoperirile, evidențiate într-un studiu publicat în Nature Communications, au fost descoperite de către cercetătorii de la Universitatea din Plymouth (Regatul Unit).

Albirea recifelor de corali, mai extinsă în adâncime decât s-a crezut

„Nu există două perspective în acest sens, aceasta este o surpriză uriașă. Coralii mai adânci au fost întotdeauna considerați ca fiind rezistenți la încălzirea oceanelor, deoarece apele în care locuiesc sunt mai reci decât la suprafață și se credea că rămân relativ stabile. Cu toate acestea, în mod clar nu este cazul și, în consecință, este posibil să existe recife la adâncimi similare în întreaga lume, care sunt amenințate de schimbări climatice similare”, a declarat dr. Phil Hosegood, profesor asociat în oceanografie fizică la Universitatea din Plymouth și conducător al proiectului.

Cercetătorii de la universitate studiază Oceanul Indian Central de peste un deceniu, munca lor fiind susținută de Fundația Garfield Weston și Fundația Bertarelli, notează Eurek Alert.

În croazierele lor de cercetare, aceștia folosesc o combinație de monitorizare in situ, roboți subacvatici și date oceanografice generate de sateliți pentru a înțelege mai multe despre oceanografia unică a regiunii și viața pe care aceasta o susține.

Prima dovadă a daunelor coralilor a fost observată în timpul unei croaziere de cercetare în noiembrie 2019, în timpul căreia oamenii de știință foloseau vehicule subacvatice comandate de la distanță echipate cu camere pentru a monitoriza sănătatea coralilor sub suprafața oceanului.

Imaginile de la camerele subacvatice au fost transmise în direct pe vasul de cercetare și i-au oferit echipei de cercetare prima privire asupra coralilor care au fost albiți. În schimb, în același timp în care recifele mai adânci se înălbeau, oamenii de știință au observat recife de apă puțin adâncă care nu prezentau niciun semn de vătămare.

În lunile următoare, cercetătorii au evaluat o serie de alte date colectate în timpul croazierei de cercetare și informații de la sateliți care monitorizează condițiile și temperaturile oceanului.

Ce au descoperit cercetătorii?

Aceste date au subliniat că, în timp ce temperaturile de pe suprafața oceanului abia s-au schimbat în timpul perioadei, temperaturile de sub suprafață au urcat de la 22 °C la 29 °C din cauza adâncirii termoclinului de-a lungul Oceanului Indian ecuatorial.

„Ceea ce am înregistrat demonstrează categoric că albirea recifului de corali  a fost cauzată de o adâncire a termoclinei. Acest lucru este cauzat de echivalentului regional al unui El Nino și, din cauza schimbărilor climatice, aceste cicluri de variabilitate devin amplificate. Mergând mai departe, albirea în oceanul mai adânc aici și în alte părți va deveni probabil mai regulată”, a precizat Clara Diaz, autoare principală a studiului.

„Rezultatele noastre demonstrează vulnerabilitatea ecosistemelor de corali mezofotici la stresul termic și oferă noi dovezi ale impactului pe care îl au schimbările climatice asupra fiecărei părți a oceanului. Albirea crescută a coralilor mezofotici va duce în cele din urmă la mortalitatea coralilor și la o reducere a complexității structurale a acestor recife. Acest lucru va duce probabil la o pierdere a biodiversității și la o reducere a serviciilor ecosistemice critice pe care aceste recife i le oferă planetei noastre”, a explicat dr. Nicola Foster, lector în biologie marină și coautoare a studiului.

În anumite zone puțin studiate, albirea la corali ar putea trece neobservată

Cercetătorii s-au întors în aceleași zone în timpul croazierelor planificate în 2020 și 2022 și au descoperit că mari părți ale recifului și-au revenit. În ciuda acestui fapt, spun ei, este extrem de important să creștem monitorizarea fundului mării în adâncurile oceanului, chiar dacă este o activitate extrem de dificilă și complicată.

În condițiile în care daunele aduse coralilor de apă puțin adâncă cresc în frecvență și severitate, era de așteptat ca coralii mezofotici, găsiți între 30-150 m sub suprafață, să umple golul în ceea ce privește furnizarea de beneficii ecosistemice.

Cu toate acestea, această cercetare evidențiază că acest lucru ar putea să nu fie valabil, coralii de apă adâncă de pe întreaga planetă fiind în continuare în mare parte substudiați, incidente similare dăunătoare ale albirii ar putea trece neobservate.

„Oceanografia unei regiuni este afectată de ciclurile naturale care devin amplificate de schimbările climatice. În prezent, regiunea suferă impacturi similare, dacă nu chiar mai grave, din cauza influenței combinate a lui El Nino și a dipolului Oceanului Indian. Deși nu există nicio modalitate de a opri adâncirea termoclinului, ceea ce putem face este să ne extindem înțelegerea asupra impactului pe care aceste schimbări le vor avea în aceste medii despre care cunoaștem atât de puține lucruri. În fața schimbărilor globale rapide, acest lucru nu a fost niciodată mai urgent”, a concluzionat dr. Hosegood.

Vă recomandăm să citiți și:

Populația păsărilor migratoare din Marea Britanie, „în cădere liberă” din cauza schimbărilor climatice

Antarctica „înflorește” din cauza temperaturilor tot mai crescute pe timp de vară

Cea mai urât mirositoare floare din lume ar putea dispărea în curând

Pangeea Ultima, următorul supercontinent al Pământului, va însemna dispariția oamenilor

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase