În ultimele decenii, uraganele din Atlantic devin mai puternice, până la uragane majore, în 24 de ore de peste două ori mai des.
A mai rămas aproximativ o lună și jumătate din sezonul uraganelor din Atlantic din 2023 și a fost un sezon cu furtuni ce s-au intensificat rapid. În mai puțin de 24 de ore, uraganul Idalia a trecut de la un uragan de Categoria 1 la unul de Categoria 4, cu vânturi de aproape 209 Km/h. Furtuna a căzut pe coasta Golfului din Florida drept un a de Categoria 3.
Săptămâni mai târziu, uraganul Lee a crescut de la o furtună de Categoria 1 la una de Categoria 5 în doar 24 de ore. Așadar, uraganele din Atlantic devin mai puternice mai des. Dar cât de des?
Potrivit unui studiu publicat în revista Scientific Reports, uraganele din Atlantic pot avea o probabilitate de peste două ori mai mare de a se întări de la o furtună de Categoria 1 la un uragan major de Categoria 3 sau mai mare într-o perioadă de 24 de ore decât au avut între 1970 și 1990. De asemenea, este mai probabil să se consolideze mai rapid de-a lungul coastei de est a Statelor Unite.
Pe măsură ce temperaturile oceanelor continuă să atingă maxime record din cauza schimbărilor climatice cauzate de oameni, tendința este îngrijorătoare. Sistemele meteorologice tropicale, cum ar fi uraganele și furtunile tropicale, câștigă putere în timpul temperaturilor neobișnuit de calde de la suprafața mării.
Apa caldă a oceanului este precum „carbohidrații” pentru uragane și le oferă furtunilor mai multă energie. Intensificarea mai rapidă a furtunilor a fost deja legată de schimbările climatice, dar schimbările în ratele de intensificare a furtunilor în bazinul Oceanului Atlantic de 106 milioane de kilometri pătrați au fost mai puțin clare.
„Oceanele noastre au absorbit aproximativ 90% din excesul de încălzire care a avut loc în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice cauzate de om. Am vrut să văd ce fel de schimbări s-ar fi putut produce deja în ritmul general la care s-au întărit uraganele din Atlantic”, a spus Andra Garner, coautoare a studiului și climatolog la Universitatea Rowan (SUA).
În studiu, Garner a analizat fiecare uragan din Atlantic între 1970 și 2020 și a analizat modul în care viteza vântului s-a schimbat pe durata de viață a fiecărui uragan. Furtunile au fost împărțite în trei perioade de timp: o eră istorică (1970-1990), o eră intermediară (1986-2005) și o eră modernă (2001-2020). Pentru a stabili rata maximă de intensificare, Garner a calculat cea mai mare creștere a vitezei vântului în orice perioadă de 24 de ore din durata de viață a uraganului, scrie Popular Science.
Ea a descoperit că șansa ca rata maximă de intensificare a unui uragan să fie de 37 Km/h sau mai mult a crescut de la 42,3% în epoca istorică la 56,7% astăzi. Probabilitatea ca un uragan slab să se întărească pentru a deveni un uragan major în 24 de ore a crescut, de asemenea, de la 3,23% la 8,12%.
„Furtunile pe care le-am văzut anul acesta, cum ar fi uraganul Idalia și uraganul Lee, se aliniază cu ceea ce ne-ar spune rezultatele cercetării mele să ne așteptăm”, spune Garner.
„Uraganul Idalia și uraganul Lee s-au produs ambele peste ape oceanice excepțional de calde și s-au întărit rapid ca urmare a acelor ape oceanice calde (și a altor condiții favorabile). Cred că acest lucru se potrivește foarte bine cu o tendință de la care cercetările mele indică faptul că ne-am putea aștepta să continue dacă apele oceanului continuă să se încălzească”, a declarat cercetătoarea.
Locațiile din bazinul Atlanticului unde uraganele aveau cele mai mari șanse să-și atingă rata maximă de intensificare s-au schimbat între aceste ere. Era mai probabil ca uraganele să se întărească cel mai rapid în largul coastei atlantice a SUA și în Marea Caraibelor și mai puțin probabil să se întărească cel mai rapid în Golful Mexic.
O mai bună înțelegere a acestor locații și a ratelor de intensificare ar putea ajuta la crearea unor planuri de acțiune mai bune pentru comunitățile expuse riscului. Trei dintre cele cinci dintre cele mai dăunătoare uragane din Atlantic din punct de vedere economic au avut loc începând cu 2017 și toate aceste furtuni au avut o creștere rapidă.
Potrivit lui Garner, acesta este un „avertisment urgent pentru umanitate” și va continua dacă nu apar schimbări majore în comportamentul nostru, cum ar fi să renunțăm la combustibilii fosili. Cu toate acestea, mai este timp să acționăm.
„Este foarte important să ne amintim că mai există speranță. Știm că suntem cauza acestei probleme, ceea ce înseamnă că putem fi și soluția; și avem deja instrumentele la dispoziție (energie verde etc.) pentru a fi de fapt soluția. Deci există speranță că ne putem asigura un viitor mai durabil”, concluzionează Garner.
Ar putea oamenii să trăiască sub pământ pentru a supraviețui schimbărilor climatice?
Cum influențează „al treilea pol” al Pământului clima din restul lumii?
Împărăția Bradului Alb, zona cu cel mai pur aer din România!
Fotosinteza s-ar putea opri la tropice pe măsură ce cresc temperaturile