O viespe minusculă, găsită cu tot cu antene în chihlimbar vechi de 100 de milioane de ani

Chiar dacă este moartă și închisă într-un bucată de chihlimbar, există o nouă specie de viespe minusculă cu antene misterioase. Micuța viespe a fost descoperită într-o bucată de chihlimbar din Myanmar și se crede că ar data din perioada Cretacicului mijlociu, cu aproximativ 100 de milioane de ani în urmă.

Cercetătorii consideră că această viespe minusculă cu antene misterioase este membră a unui gen și specie cu totul noi, Caradiophyodus saradae, după cuvintele grecești pentru „cap” (kara) și „despicătură” (diaphyodus), și după savantul Sarada Krishnan.

• „Coșmar ecologic” în Regatul Unit! 1 milion de țigări electronice, aruncate la gunoi în fiecare zi
• O specie remarcabilă de pește respiră prin coadă și poate trăi până la 15 ore pe…

Măsurând 1,3 milimetri, insecta aparține unei familii de micro-viespi, acum dispărută. Cu toate acestea, o proporție semnificativă din lungimea sa este ocupată de structuri misterioase, bulboase, de la capătul antenelor, ceva ce nu se vede la nicio altă micro-viespe de astăzi.

O viespe minusculă cu antene misterioase nu seamănă cu nimic cunoscut

„Nu am putut găsi nicio fosilă sau nicio insectă existentă cu astfel de structuri de antene”, a spus George Poinar, autorul principal al studiului care descrie insecta, într-o declarație. Dimensiunea redusă, „precum și antenele sale cu 15 segmente, o despicătură adâncă în centrul capului și caracteristicile aripilor o deosebesc de toate celelalte micro-viespi”, a continuat Poinar.

Cercetătorii nu sunt pe deplin siguri cum ar putea zbura viespea cu caracteristica ciudată a corpului. „Structurile unice, în miniatură, asemănătoare norilor și lipite de antene trebuie să fi fost cu siguranță enervante pentru acest mic parazit”, presupune Poinar.

Fără alte insecte cu structuri similare cu care să o compare, Poinar și colegul autor Fernando Vega au putut face doar presupuneri educate cu privire la scopul trăsăturii neobișnuite.

O descoperire foarte valoroasă

„Ar putea fi semințe minuscule de plante, secreții de plante sau ouă de la o gazdă pe care o parazita viespea. Există o mare posibilitate ca micro-viespea să paraziteze insecte solzoase, deoarece există o insectă solzoasă mascul încorporată în aceeași bucată de chihlimbar”, a teoretizat Poinar.

Multe micro-viespi care există astăzi sunt parazite, Mymaridae incluzând cea mai mică insectă cunoscută din lume, și își depun ouăle în corpurile altor insecte, explică IFLScience.

Deși rolul structurilor ciudate rămâne un mister, descoperirea lor este valoroasă în sine, după cum a concluzionat Poinar. „Orice ar fi ele, descoperirea acestora este unul dintre lucrurile care ne fac munca atât de interesantă și de provocatoare: găsirea de caracteristici dominante, unice la organismele dispărute”, a declarat el.

Studiul este publicat în revista Life.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. De unde vin albinele?

Șerpii de mare au evoluat pentru a vedea culori din nou

Test de cultură generală. Care e diferența dintre caracatițe și calamari?

Cum au apărut plantele carnivore?