Pelinul dulce, planta venerată de chinezi de peste 2.000 de ani cu potențial anti-cancer
O odisee științifică condusă de un trio de cercetători de la Universitatea Texas din San Antonio (UTSA) scoate la iveală calitățile medicinale ale unei plante milenare, Artemisia annua, cunoscută în mod obișnuit sub numele de peliniță sau pelinul dulce.
Laboratorul de biologie al lui Valerie Sponsel abundă în frunze de pelinita de un verde vibrant, aliniate frumos în ghivece de teracotă. Chiar deasupra ei, laboratorul de chimie al lui Francis Yoshimoto este un stup de activitate în care frunzele plantei sunt extrase pentru a obține compuși medicinali.
Al treilea pilon al acestei cercetări interdisciplinare este Annie Lin, care efectuează teste asupra compușilor extrași împotriva celulelor canceroase.
Venerată în medicina tradițională chineză de peste 2.000 de ani
Artemisia annua este venerată în medicina tradițională chineză de peste 2.000 de ani, în special pentru producerea de artemisinină – un compus utilizat în tratamentul malariei. Cercetarea de pionierat a UTSA are ca scop aprofundarea proprietăților bioactive ale plantei, concentrându-se în special pe un compus cunoscut sub numele de Arteannuin B și pe potențiala sa eficacitate în tratarea cancerului și a COVID-19.
Sponsel indică faptul că produsele naturale sunt de neprețuit pentru cercetarea medicală, aproximativ jumătate din toate medicamentele eliberate pe bază de rețetă provenind din acestea.
Improbabil să fie creat un tratament universal pentru cancer
De asemenea, acesta remarcă faptul că, din cauza complexității cancerului, este improbabil să se dezvolte un tratament universal. Prin urmare, cercetarea în curs de desfășurare a unei varietăți de substanțe medicinale provenite din diverse plante rămâne importantă.
Natura interdisciplinară a cercetării, care face legătura între biochimie, chimie și biologie, permite o înțelegere nuanțată a compușilor medicinali. „Suntem în faza incipientă de înțelegere a modului optim de administrare a acestor compuși pentru terapia țintită. Scopul este de a reduce nivelurile de concentrație pentru a viza direct zonele afectate”, remarcă Lin, profesor asociat în cadrul Departamentului de Biologie Integrativă și al Departamentului de Neuroștiințe, Biologie Dezvoltară și Regeneratoare din cadrul UTSA.
Munca revoluționară a echipei a primit sprijinul lui Mitchel S. Berger, directorul Centrului pentru tumori cerebrale al Universității California San Francisco (UCSF), care a furnizat celule de glioblastom pentru studiu, scrie InterestingEngineering.
Noi speranțe în lupta împotriva bolilor care eludează înțelegerea medicală
Cercetătorii cred că Arteannuin B poate inhiba proteazele cu cisteină – enzimele de degradare a proteinelor – care sunt supraexprimate în celulele canceroase.
Continuându-și descoperirile, ei au arătat că Arteannuin B împiedică, de asemenea, activitatea proteazei principale SARS-CoV-2 și a caspazei-8, ambele fiind tipuri de proteaze cu cisteină.
Munca acestor cercetători de la UTSA scoate în evidență importanța înțelegerii mecanismelor biochimice aflate în joc în cazul compușilor medicinali.
Studiul este un exemplu al modului în care o abordare interdisciplinară poate debloca potențialul compușilor naturali, oferind noi speranțe în lupta împotriva bolilor care continuă să eludeze înțelegerea medicală completă.
Studiul a fost publicat în Journal of Natural Products.
Vă recomandăm să mai citiți și:
Risc tot mai crescut de cancer la oamenii sub 50 de ani
Un organ considerat inutil ar putea să ne protejeze împotriva cancerului
Ar putea un sutien să detecteze cancerul mamar? O tânără inventatoare crede că da!
Cum poate fi redus riscul apariției cancerului prin efortul fizic de zi cu zi