Oamenii de știință reușesc pentru prima dată să monitorizeze populațiile de urși polari
Urmărirea celor mai nordice specii de urși din lume nu este o sarcină ușoară, mai ales atunci când monitorizarea tradițională se face folosind aeronave care se bazează pe gheața de mare pentru a putea ateriza. Odată cu scăderea nivelului gheții mării în zonele populațiilor de urși polari din cauza crizei climatice, oamenii de știință au găsit o nouă metodă pentru a putea extrage ADN: se folosesc de amprentele labelor de urs polar.
Prelevarea ADN-ului de la urșii polari este vitală pentru a putea determina tot felul de caracteristici, cum ar fi sexul, și pentru identificarea indivizilor. Metodele obișnuite de extracție a ADN-ului implică utilizarea săgeților de biopsie lansate din elicopter.
Cu toate acestea, aceste metode sunt mai greu de utilizat odată cu scăderea nivelului de gheață. În schimb, oamenii de știință se îndreaptă către ADN-ul de mediu (e-ADN) care se găsește în celulele de piele lăsate în urmă în amprentele labelor de urs polar.
Amprentele labelor de urs polar ne ajută să știm câte astfel de exemplare mai trăiesc
ADN-ul mitocondrial le poate spune cercetătorilor dacă ADN-ul de urs polar este prezent într-o mostră de zăpadă și apoi, dacă este prezent, ADN-ul nuclear poate dezvălui informații despre urs, cum ar fi care este individul și ce sex are.
A fost prelevată zăpadă de pe 13 trasee de urși polari de pe gheața mării din North Slope Borough of Alaska. Șase dintre cele 13 urme eșantionate au arătat genotipuri ale cinci urși masculi diferiți și o femelă. Autorii cred că aceasta este prima dată când e-ADN-ul din amprentele labelor este folosit în acest fel, notează IFLScience.
O alternativă neinvazivă la monitorizarea tradițională
Această nouă metodă poate ajuta la depășirea unor provocări asociate cu metodele tradiționale, cum ar fi imposibilitatea de a folosi gulere radio pe pui și masculi adulți din cauza barierelor fiziologice. Deși echipa recunoaște că studiul a avut o dimensiune relativ mică a eșantionului, ei sugerează că ar putea fi deosebit de util ca alternativă cu costuri reduse la monitorizarea din elicopter.
Acest prădător arctic emblematic este listat ca fiind amenințat în cadrul Legii SUA privind Speciile pe Cale de Dispariție. Echipa speră că această metodă de monitorizare a populației ar putea fi folosită ca o modalitate viitoare, neinvazivă, de a ține evidența acestor animale. În plus, metoda ar putea fi folosită pentru a ajuta comunitățile indigene din Arctica care sunt afectate de deciziile de gestionare a urșilor polari.
Lucrarea este publicată în Frontiers in Conservation Science.
Vă recomandăm să citiți și:
La fel ca oamenii, elefanții vor mâncare diferită în fiecare seară
Val de critici pentru ferma de caracatițe. De ce nu este etică activitatea?
Test de cultură generală. Care este diferența dintre smochine și curmale?