Test de cultură generală. Prin câte capitale europene trece Dunărea?

Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania, curge pe o distanță de 2.850 de kilometri și se varsă în Marea Neagră. Prin câte capitale europene trece Dunărea?

Dunărea trece de-a lungul sau prin următoarele țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Ucraina și Moldova. Însă fluviul străbate doar câteva capitale.

• Plasticul care se dizolvă în apă ar putea combate criza globală a poluării
• Surprinzător: câinii mai inteligenți au creierul mai mic!

Numeroșii săi afluenți includ râurile Drava, Tisa și Sava. Dunărea a fost o cale importantă între Europa Centrală și cea de Est încă din antichitate. Dunărea de jos este o cale majoră pentru transportul de mărfuri, iar Dunărea de sus este o sursă importantă de hidroelectricitate.

Importanța fluviului Dunărea

Un organism de reglementare format din națiunile riverane a fost înființat în 1948 pentru a supraveghea utilizarea acestui fluviu. Un complex hidroelectric și de navigație major a fost construit în anii 1970 la Porţile de Fier, în România. Un canal care leagă Kelheim pe Dunăre și Bamberg pe râul Main, permițând circulația traficului între Marea Nordului și Marea Neagră, a fost finalizat în 1992, notează Britannica.

Dunărea a avut un rol vital în așezarea și evoluția politică a Europei centrale și de Sud-Est. Malurile sale, mărginite de castele și fortărețe, formau granița dintre marile imperii, iar apele sale au servit drept cale comercială vitală între națiuni.

De asemenea, măreția fluviului a fost pentru mult timp celebrată în muzică.

Prin câte capitale europene trece Dunărea?

În secolul XXI, Dunărea și-a continuat rolul de importantă arteră comercială. Fluviul a fost valorificat pentru energie hidroelectrică, în special de-a lungul cursurilor superioare.

Prin câte capitale europene trece Dunărea? Pe traseul său de la izvor către vărsare, Dunărea străbate și patru capitale: acestea sunt Viena (Austria), Bratislava (Slovacia), Budapesta (Ungaria) și Belgrad (Serbia).

Apa aproape că nu mai poate fi folosită la irigații, precum și pentru băut, din cauza creșterii uriașe a poluanților; poluarea a diminuat, de asemenea, zonele de pescuit odată bogate, deși unii dintre pești s-au mutat în lacurile și mlaștinile laterale, potrivit Britannica.

Vă recomandăm să citiți și:

Prima fermă de caracatițe din lume îngrijorează oamenii de știință

Oamenii au lăsat o „amprentă înghețată” de microbi pe Muntele Everest

Pădurile montane dispar într-un ritm accelerat, avertizează un studiu

„Avertisment final” de la oamenii de știință: Acționați acum sau va fi prea târziu!