Pământul este la limită: gazele cu efect de seră au atins „un maxim istoric”

Gazele cu efect de seră au atins „un maxim istoric”, fapt ce a determinat o creștere a schimbărilor climatice cauzate de oameni într-un „ritm fără precedent”. Acest lucru se întâmplă, desigur, în ciuda promisiunilor din partea decidenților și a celor mai mari companii din lume de a renunța la combustibilii fosili.

O nouă analiză făcută de 50 de oameni de știință de renume a avertizat că încălzirea indusă de om a atins o medie de 1,14 grade Celsius peste nivelurile preindustriale în cel mai recent deceniu (2013-2022), în creștere de la 1,07 °C, cât era între 2010 și 2019.

Studiul explică că acest lucru rezultă direct din faptul că gazele cu efect de seră ating niveluri record. Echivalentul a 54 de gigatone de dioxid de carbon a fost eliberat în atmosferă în medie în fiecare an din ultimul deceniu.

Dacă această tendință nu este redusă urgent, atunci lumea va depăși pragul vital de 1,5 °C peste temperaturile preindustriale.

„Bugetul” pentru gazele cu efect de seră se epuizează rapid

„Chiar dacă nu suntem încă la o încălzire de 1,5°C, bugetul de carbon se va epuiza probabil în doar câțiva ani, deoarece avem trei factori de încălzire: emisiile foarte mari de CO2, încălzirea din creșterea altor emisii de GES (gaze cu efect de seră) și încălzirea din reducerea poluării”, a declarat profesorul Piers Forster, director al Centrului Priestley pentru Viitorul Climatic din cadrul Universității din Leeds (Anglia).

„Dacă nu vrem să ratăm obiectivul de 1,5°C, lumea trebuie să lucreze mult mai mult și mai urgent pentru a reduce emisiile”, a adăugat Forster.

O parte cheie a cercetării a analizat așa-numitul „buget de carbon”, o estimare a cât de mult carbon poate fi emis pentru a oferi o șansă de 50/50 de a menține temperaturile globale în pragul de 1,5°C. Conform constatărilor, omenirea consumă rapid acest buget de carbon rămas, fără vreun semn de oprire, scrie IFL Science.

Ce șanse mai avem?

„Această actualizare robustă arată o încălzire intensă a climei noastre, determinată de activitățile umane. Este un semnal de alarmă oportun pentru bilanțul global din 2023 al Acordului de la Paris: ritmul și amploarea acțiunilor climatice nu sunt suficiente pentru a limita creșterea riscurilor legate de climă”, a explicat dr. Valérie Masson-Delmotte, cercetătoare în domeniul climei la Université Paris-Saclay (Franța), care a coprezidat Grupul de Lucru 1 al celui de-al Șaselea Raport de evaluare al IPCC și a fost implicată în proiectul indicatorilor climatici.

Noua analiză vine în timp ce liderii mondiali și experții în climă se întâlnesc în orașul german Bonn pentru a se pregăti pentru discuțiile COP28 despre climă din Emiratele Arabe Unite din decembrie. Întâlnirea este considerată una dintre ultimele șanse de a acționa, dar situația nu pare prea optimistă. La începutul lunii iunie, s-a scris că discuțiile preliminare din Germania au început fără o agendă finală convenită pentru discuțiile tehnice.

Noul studiu este publicat în revista Earth System Science Data.

Vă recomandăm să citiți și:

Compoziția bogată a solului amazonian ar putea accelera refacerea pădurilor din întreaga lume

Modul neașteptat în care încălzirea apei influențează dimensiunile peștilor

Algele i-au indus în eroare pe cercetători. Cât de sănătoase sunt, de fapt, recifele?

Cercetătorii au descoperit că ghețarii s-ar topi mult mai repede decât credeam