Solul înghețat de 650.000 de ani este cel mai vechi permafrost din Siberia, precum și al doilea cel mai vechi descoperit vreodată pe Pământ.
Cercetătorii au colectat mostre de la craterul Batagay, o secțiune prăbușită din regiunea de nord a republicii Iacutia, Rusia, cunoscută de către localnici drept „poarta către Lumea de Dincolo”.
Activitățile de defrișare, începute în anii 1940, au dus la eroziune, fapt ce a dus la topirea permafrostului în regiunea rece, acolo unde temperaturile din timpul iernii ajung la o medie de minus 40 de grade Celsius. Permafrostul din zonă este format din 80% gheață, așa că topirea a cauzat prăbușirea sedimentelor, a explicat Thomas Opel, paleoclimatolog la Institutul Alfred Wegener din Germania.
De-a lungul anilor, craterul Batagay a acoperit o suprafață de 0,8 kilometri pătrați, fiind cel mai mare astfel de crater adânc de pe Pământ. Vârful de la capătul superior al formațiunii are o înălțime de 55 metri.
Astfel de cratere mai sunt numite și „Gura Iadului”.
Permafrostul este solul care a rămas permanent înghețat timp de cel puțin doi ani. Studierea permafrostului oferă indicii despre trecut, dar și despre viitor, prin faptul că arată cum a reacționat la schimbările climatice precedente.
Batagay este important pentru că sedimentele dețin de mult timp un record pentru mediul și climatul antic. Există un sit în teritoriul canadian Yukon cu permafrost ceva mai vechi de 700.000 de ani, precum și un record al gheții din Groenlanda care datează de 130.000 de ani. Totuși, puține straturi de permafrost sunt atât de vechi precum cele descoperite în Siberia.
Cercetătorii și-au anunțat descoperirile într-un studiu publicat în Quaternary Research în 2021. Cele mai recente rezultate au fost discutate la Adunarea Generală Europeană de Geoștiințe din luna aprilie a.c.
Oamenii de știință au folosit trei metode de datare pentru a afla vârsta straturilor de permafrost, printre care și datarea cu radiocarbon.
Măsurătorile au dezvăluit că cele mai vechi și mai accesibile straturi de permafrost sunt vechi de 650.000 de ani, din timpul celei mai mari perioade glaciare din emisfera nordică din ultimul milion de ani. Apoi există o pauză până în urmă cu 200.000 de ani. Nu este clar de ce, fie permafrostul s-a topit, fie nu a existat permafrost adițional în acea perioadă de timp, a precizat Opel.
Cercetătorii au descoperit un alt decalaj în permafrost în urmă cu 130.000 de ani, fapt ce nu este surprinzător pentru că aceasta a fost o perioadă interglaciară caldă din istoria planetei noastre.
Pe lângă faptul că ne poate dezvălui mai multe despre schimbările climatice care ne așteaptă, permafrostul poate oferi detalii despre animale și plante din trecut, potrivit LiveScience.
Cele mai vechi rămășițe de plante și animale din craterul Batagay provin din urmă cu 60.000 de ani. Opel și colegii studiază, însă, straturile mai vechi, analizând atât chimia, cât și ADN-ul antic.
„Mai avem multe de aflat, cu siguranță”, a spus Opel.
Cercetătorii vor să cloneze un bizon dezgropat din permafrostul siberian
Cercetătorii au aflat de ce Polul Nord Magnetic se deplasează în ritm accelerat spre Siberia
Rămășițele unei femei împodobite cu bijuterii rare, descoperite în „Valea Regilor din Siberia”
„Incendiile zombie” continuă să ardă în Siberia chiar și la minus 60 de grade Celsius