Încălzirea globală ar putea declanșa tsunamiuri uriașe în Antarctica

Schimbările climatice ar putea declanșa tsunamiuri gigantice în Oceanul Sudic – format din apele din jurul Antarcticii – prin declanșarea unor alunecări de teren subacvatice, avertizează un nou studiu.

Prin forarea în sedimente aflate la sute de metri sub fundul mării în Antarctica, oamenii de știință au descoperit că, în perioadele anterioare de încălzire globală, în urmă cu 3 – 15 milioane de ani, s-au format straturi de sedimente libere, care au alunecat și au trimis tsunamiuri masive spre țărmurile Americii de Sud, Noii Zeelande și Asiei de Sud-Est, potrivit Live Science.

• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați

Și, pe măsură ce schimbările climatice încălzesc oceanele, cercetătorii cred că există posibilitatea ca aceste tsunamiuri să se dezlănțuie din nou. Descoperirile lor au fost publicate în revista Nature Communications.

Antarctica, predispusă la alunecări de teren

„Alunecările de teren submarine reprezintă un risc geologic major, având potențialul de a declanșa tsunamiuri care pot duce la pierderi uriașe de vieți omenești”, a declarat Jenny Gales, profesor de hidrografie și explorare a oceanelor la Universitatea din Plymouth, Marea Britanie, într-un comunicat.

Cercetătorii au găsit pentru prima dată dovezi ale unor alunecări de teren antice în largul Antarcticii, în 2017, în estul Mării Ross. Sub aceste alunecări de teren se află prinse straturi de sedimente slabe, înțesate cu creaturi marine fosilizate, cunoscute sub numele de fitoplancton.

Oamenii de știință s-au întors în zonă în 2018 și au forat adânc pe fundul mării pentru a extrage carote de sedimente – cilindri lungi și subțiri din scoarța terestră care arată, strat cu strat, istoria geologică a regiunii.

Oamenii de știință au aflat că straturile de sedimente slabe s-au format în două perioade. Prima în urmă cu aproximativ trei milioane de ani, în perioada caldă de la mijlocul Pliocenului, iar cealaltă cu aproximativ 15 milioane de ani în urmă, în timpul optimului climatic Miocen. În timpul acestor epoci, apele din jurul Antarcticii erau cu 3 grade Celsius mai calde decât în prezent. Încălzirea a dus la explozii de alge care, după ce au murit, au umplut fundul mării de dedesubt cu un sediment bogat și alunecos, ceea ce a făcut ca regiunea să fie predispusă la alunecări de teren.

Care este cauza alunecărilor de teren subacvatice?

Declanșatorul exact al alunecărilor de teren subacvatice din trecut nu este cunoscut cu certitudine, dar cercetătorii au identificat o cauză foarte probabilă: topirea ghețarilor din cauza încălzirii climei.

Sfârșitul perioadelor glaciare periodice ale Pământului a făcut ca straturile de gheață să se micșoreze și să se retragă, ușurând sarcina pe plăcile tectonice ale Pământului și făcându-le să se ridice în sus, într-un proces cunoscut sub numele de revenire izostatică.

După ce straturile de sedimente slabe s-au acumulat în cantități suficiente, ascensiunea continentală a Antarcticii a declanșat cutremure care au făcut ca pietrișul grosier de deasupra straturilor să alunece de pe marginea platformei continentale, provocând alunecări de teren care au declanșat tsunamiuri.

Două alunecări de teren submarine au generat tsunamiuri uriașe

Scara și mărimea valurilor oceanice antice nu sunt cunoscute, dar cercetătorii notează două alunecări de teren submarine relativ recente care au generat tsunamiuri uriașe și au provocat pierderi semnificative de vieți omenești: Tsunamiul din 1929 de pe Grand Banks, care a generat valuri înalte de 13 metri și a ucis aproximativ 28 de persoane în largul coastei canadiene Newfoundland; și tsunamiul din 1998 din Papua Noua Guinee, care a dezlănțuit valuri înalte de 15 m și a făcut 2.200 de victime.

Având în vedere că multe straturi de sedimente sunt îngropate sub fundul Antarcticii, iar ghețarii din vârful masei terestre se topesc încet, cercetătorii avertizează că, dacă topirea ghețarilor a cauzat aceste fenomene în trecut, viitoarele alunecări de teren și tsunamiuri s-ar putea repeta.

Vă mai recomandăm și: 

Un studiu a descoperit că topirea gheții din Himalaya a fost subestimată până acum

Cine sau ce a făcut găurile observate pe fundul Mării Bering?

Erupția vulcanului din Tonga a creat o bulă de plasmă rară în ionosfera Pământului

Cutremurele misterioase de pe o insulă daneză nedumeresc oamenii de știință