Căluții de mare au „o înghițitură” incredibil de puternică
Căluții de mare sunt printre cele mai drăguțe și mai deosebite creaturi din ocean, iar acum oamenii de știință au aflat mai multe despre modul inteligent și neobișnuit prin care aceștia se hrănesc.
Cercetătorii de la Universitatea Tel Aviv din Israel și de la Institutul de Tehnologie Rochester din SUA au calculat puterea necesară anatomiei specializate pe care acești pești cu bot ciudat o folosesc ca să atragă o cantitate însemnată de hrană.
Căluții de mare folosesc două tendoane asemănătoare arcurilor pentru a aspira rapid apa și pentru a-și înclina capul astfel încât să prindă prada, totul dintr-o singură mișcare rapidă.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the Royal Society B.
Înghițitura puternică a căluților de mare
Puternica „înghițitură” le permite căluților de mare să aspire apă într-un ritm de aproximativ opt ori mai mare decât ar putea să o facă cu un efort muscular.
„Două mase sunt accelerate simultan de același sistem (de exemplu, capul, în timp ce se leagănă în sus și apa aspirată în gură)”, au explicat cercetătorii în lucrarea lor, potrivit Science Alert.
Căluții de mare (Hippocampus guttulatus) sunt membri ai familiei Syngnathidae, care include și dragonul de mare al lui Glauert (Phycodurus) și peștii din genul Phyllopteryx. Syngnathidae prind prada prin rotirea botului lor lung în sus, folosind un tendon elastic, care le conectează un mușchi din gât la partea din spate a craniului.
Cercetările au arătat că unele animale, cum ar fi puricii și furnicile Odontomachus cu maxilar capcană, sunt foarte rapide în a sări sau a prinde prada, deoarece au evoluat cu un mecanism special numit LaMSA.
Capacitatea inedită a căluțului de mare de a se hrăni
Sistemul LaMSA folosește mușchi puternici pentru a întinde o piesă elastică, care este apoi blocată la locul ei până când este timpul să o elibereze deodată. Această eliberare bruscă oferă animalului multă putere pentru a face mișcări foarte rapide. Deși LaMSA se găsește mai ales la insecte și la alte animale fără coloană vertebrală, unii pești au dezvoltat un sistem similar.
Căluții de mare au un sistem de legătură cu patru bare, care ajută la transmiterea puterii către cap. Spre deosebire de alte sisteme LaMSA, una dintre barele din sistemul căluțului de mare nu este rigidă. În schimb, este alcătuită dintr-un os și un complex tendon-mușchi care, conform cercetărilor anterioare, ar putea stoca energie elastică.
Zoologul Roi Holzman de la Universitatea Tel Aviv din Israel și colegii săi din SUA au analizat acest mister prin strălucirea unei lumini prin pielea semitransparentă a căluțului de mare în timp ce acesta se hrănea și au observat un al doilea tendon sub bărbie, care ar putea da maxilarului o putere suplimentară.
„Am reușit să vedem de fapt că tendonul se contractă, ceea ce înseamnă că poate stoca energie elastică. Acest lucru este grozav, deoarece până acum nu știam cu adevărat de niciun mecanism de stocare a energiei elastice, care să servească două scopuri”, a declarat Holzman.
Acest lucru înseamnă că sistemul LaMSA al căluțului de mare este acționat de două tendoane, care lucrează împreună pentru a accelera rotația capului și pentru a crește aspirarea fluidului în fața gurii.
Puterea de hrănire prin aspirație, de trei ori mai mare decât cea a oricărui mușchi
Puterea de hrănire prin aspirație a unui căluț de mare este de aproximativ trei ori mai mare decât cea a oricărui mușchi de vertebrat, ceea ce duce la fluxuri de aspirație de aproximativ opt ori mai rapide decât cele ale peștilor de dimensiuni similare.
Testele ulterioare au arătat că tendoanele, care sunt ambele elastice, se contractă rapid ca să elibereze aproximativ 72% din puterea necesară pentru a accelera intrarea apei în gură.
Aceste rezultate oferă oamenilor de știință noi informații despre dimensiunea, funcția și designul sistemelor LaMSA și arată cum căluții de mare au dezvoltat adaptări pentru a-i ajuta să mănânce mai eficient.
Vă mai recomandăm și:
Un studiu arată ce viteză a vântului pot suporta diferite specii de păsări marine
Care sunt cele mai vechi vertebrate cunoscute?
Nevertebratele simt durerea și ar trebui tratate în cunoștință de cauză