Până și albinele au sentimente. Ce se întâmplă în creierul celor mai harnice insecte?

Ne vine să credem sau nu, albinele au emoții, vise sau chiar pot dezvolta un comportament etic complex, arată studiile recente.

Atunci când Stephen Buchmann a găsit o albină interesantă în casa lui din Tucson, Arizona, el a depus efortul de a o captura, pentru a o elibera în grădina lui, fără să o rănească.

Intenția lui Buchmann a fost acea de a ajuta albina să se întoarcă în propriul ecosistem, dar și pentru că el crede că insecta are un sistem complex de sentimente – iar știința sprijină acest crez, mai ales pentru că el le studiază de mai bine de 40 de ani.

„Albinele au și o formă primitivă de conștiință”

„Acum 20 de ani, poate că aș fi tratat albinele în mod diferit. Albinele au sentimente și este posibil să aibă o formă primitivă de conștiință. Ele rezolvă probleme și pot gândi, dar ar putea avea și o formă primitivă de subiectivitate în ce privește experiențele”, a explicat Stephen Buchmann, potrivit The Guardian.

Noile cercetări efectuate de el ar putea avea implicații semnificative pentru agricultură, acolo unde rolul albinelor este esențial. Pe lângă asta, în jur de o treime din alimentația americanilor (fructe, legume, nuci) se bazează pe polenizarea favorizată de aceste insecte.

Ce este sindromul colapsului coloniilor?

Teoria potrivit căreia albinele au sentimente ar putea fi susținută și de indiciile oferite de „sindromul colapsului coloniilor”, care apare atunci când un întreg stup moare într-un singur sezon. Fenomenul a dus la scăderea dramatică a populației de albine în ultimii 20 de ani.

În vreme ce pesticidele sunt învinuite, Buchmann și alți oameni de știință consideră că declinul a apărut și din cauza stresului cauzat de practicile tot mai agresive din agricultură.

Pentru că insecta are un creier foarte mic (de mărimea unei semințe de mac), doar acum 10 ani, cercetătorii au dezvoltat tehnologia suficient de sofisticată pentru a putea face analize. Până acum, albinele erau considerate insecte bazate pe instinct, fără capacitatea de a simți durere sau suferință. Dar Lars Chittka, cercetător de la Universitatea Queen Mary din Londra, a descoperit că nu este așa. El și echipa lui a aflat, în laborator, că albinele pot învăța să evite un prădător (cum ar fi un păianjen), dar și să dea dovadă de comportament preventiv.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Moliile sunt polenizatori mai eficienți decât albinele, arată studiile

Temperaturile influențează riscul pesticidelor asupra albinelor

Albinele mor într-un ritm îngrijorător

Un nou dispozitiv combate cu eficiență „masacrele” în rândul albinelor