Cele mai mici și cele mai mari creaturi alcătuiesc cea mai mare parte a biomasei Pământului

Oamenii de știință și-au petrecut cinci ani clasificând mărimea, greutatea și populația tuturor organismelor vii, iar la sfârșit au avut parte de o descoperire surprinzătoare: cele mai mici și cele mai mari creaturi de pe Pământ domină prin simpla lor masă.

Pentru a aborda această sarcină uriașă, echipa condusă de biologi de la Universitatea Rutgers din New Jersey și de la Universitatea British Columbia, a împărțit viața în 36 de categorii din mediile terestre, marine și subterane.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

Plantele de pădure aveau cea mai mare biomasă, iar amfibienii pe cea mai mică, potrivit rezultatelor lor, care au fost publicate în revista PLOS One.

Bacteriile marine și din sol au mai multă biomasă decât insectele de dimensiuni intermediare

În anii 1960, ecologiștii acvatici au descoperit că acea concentrație totală a biomasei a rămas constantă la diferite scări, ceea ce indică faptul că mărimea era distribuită uniform între diferitele specii. Rezultatele au arătat că natura favorizează dimensiunea la extreme.

„Lumea pe care o vedem pare adesea ca și cum ar fi plină de o mulțime de insecte și fluturi mici. Și, totuși, ceea ce am descoperit este că, de fapt, acestea sunt un fel de dimensiuni ale corpului, care nu sunt neapărat atât de comune”, a spus Pinksy.

Mai degrabă, bacteriile marine și din sol, care sunt considerate mici, au mai multă biomasă decât insectele de dimensiuni intermediare, potrivit Live Science.

De asemenea, investigația a arătat că acest tipar se aplică la diferite tipuri de specii și este chiar mai evident la creaturile terestre decât la cele marine. În ceea ce privește oamenii, mărimea lui Homo sapiens poate fi mare în raport cu cea a unei alte specii, dar biomasa umană nu poate concura cu alte grupuri biologice.

Studiul a inclus microbi submarini și producători precum algele și ierburile marine, aproape jumătate din biomasa oceanică.

Biomasa oamenilor nu poate cocnura cu cea a microorganismelor

Dintre cele 36 de categorii, care includeau forme de viață precum reptilele și moluștele, cele mai masive populații aparțineau plantelor și bacteriilor. Dintre acestea, cele mai mici erau bacterii microscopice, în timp ce cele mai mari includeau vaste rețele subterane de ciuperci și rădăcini de copaci. Aceste grupuri eclipsează în mod colectiv masa oamenilor, a animalelor de fermă și a animalelor sălbatice terestre. Și, deși oamenii sunt relativ mari și se încadrează în capătul mai mare al spectrului de dimensiuni, biomasa noastră nu poate concura cu cea a protiștilor din sol și din mediul marin, care sunt invizibili cu ochiul liber.

„În afară de balene, nu există alte organisme mai mari decât coralii și mangrovele”, a declarat autorul principal și ecologistul Eden Tekwa.

Studiul nu numai că dezvăluie modul în care este distribuită în prezent biomasa Pământului, ci și cum ar putea arăta viitorul. Tekwa a declarat că echipa a cuantificat cantitatea de carbon din fiecare grup și a constatat că formele de viață mai mici au, în general, o durată de viață mai scurtă, astfel încât carbonul lor este eliberat în atmosferă mai repede, ceea ce ar putea contribui la schimbările climatice.

Vă mai recomandăm și: 

Toate insectele de pe Pământ, mai grele decât toți oamenii și animalele de fermă din lume

Cum ne influențează genetica greutatea corporală?

Ce animale și-au revenit primele după cel mai mare eveniment de extincție de pe Pământ?

Ce alte animale au intrat în Epoca de Piatră?