Praful atmosferic ascunde o parte din încălzirea cauzată de gazele cu efect de seră

Un nou studiu arată că praful atmosferic global (particulele microscopice din aer din furtunile de praf din deșert) are un ușor efect general de răcire asupra planetei.

Cercetarea UCLA, din SUA, publicată în Nature Reviews Earth and Environment, a constatat că cantitatea de praf de deșert a crescut cu aproximativ 55% de la mijlocul anilor 1800 încoace, ceea ce a dus la o creștere a efectului de răcire al prafului.

Studiul este primul care demonstrează efectul general de răcire al prafului atmosferic de deșert. Unele efecte ale prafului atmosferic încălzesc planeta, dar pentru că alte efecte ale prafului contracarează de fapt încălzirea (de exemplu, împrăștiind lumina soarelui înapoi în spațiu și disipând norii înalți care încălzesc planeta), studiul a calculat că efectul general al prafului este unul de răcire.

Praful atmosferic a micșorat, chiar dacă doar puțin, încălzirea globală

În cazul în care nivelurile de praf scad sau încetează să crească, încălzirea ar putea crește, a spus fizicianul Jasper Kok, de la UCLA , autor principal al studiului.

„Arătăm că praful atmosferic a crescut și, cel mai probabil, a contracarat ușor încălzirea gazelor cu efect de seră”, a spus Kok, care studiază modul în care particulele afectează clima.

„Praful crescut nu a provocat foarte multă răcire, dar constatările noastre sugerează că gazele cu efect de seră singure ar putea provoca și mai multă încălzire a climei decât prevăd modelele în prezent”, a spus el.

În timp ce nivelurile de praf de deșert din atmosferă au crescut în general începând din timpurile preindustriale, tendința nu a fost constantă: au existat atât creșteri, cât și scăderi pe parcurs.

Deoarece există atât de multe variabile naturale și influențate de om care pot determina creșterea sau scăderea nivelurilor de praf, oamenii de știință nu pot proiecta cu exactitate modul în care cantitățile de praf atmosferic se vor schimba în următoarele decenii, notează Phys.org.

Ce efect are praful asupra climei?

Unele dintre particulele microscopice din aer create de arderea combustibililor fosili contribuie, de asemenea, temporar la răcire, a spus Kok. Dar, în timp ce oamenii de știință au petrecut zeci de ani determinând consecințele acestor aerosoli fabricați de om, efectul precis de încălzire sau răcire al prafului de deșert a rămas neclar până acum.

Provocarea cu care se confruntă cercetătorii a fost să determine efectul cumulativ al efectelor cunoscute de încălzire și răcire ale prafului.

Pe lângă interacțiunile atmosferice cu lumina soarelui și acoperirea norilor, atunci când praful cade înapoi pe pământ, poate întuneca zăpada și gheața depunându-se pe ele, făcându-le astfel să absoarbă mai multă căldură. De asemenea, praful răcește planeta prin depunerea de nutrienți precum fier și fosfor. Când acești nutrienți aterizează în ocean, de exemplu, susțin creșterea fitoplanctonului care preia dioxidul de carbon din atmosferă, provocând astfel un efect net de răcire, a spus Kok.

Acțiunile umane au încălzit planeta cu 1,2 grade Celsius (2,2 grade Fahrenheit) începând cu anul 1850. Fără creșterea prafului, schimbările climatice ar fi încălzit deja planeta cu aproximativ 0,1 grade Fahrenheit mai mult, a spus Kok. Având în vedere că planeta se apropie de încălzirea de 2,7 grade Fahrenheit pe care oamenii de știință o consideră deosebit de periculoasă, fiecare zecime de grad contează, a spus Kok.

Praful atmosferic a mascat o parte din încălzire

„Vrem ca proiecțiile climatice să fie cât mai precise posibil, iar creșterea avută de praful atmosferic ar fi putut masca până la 8% din încălzirea gazelor cu efect de seră”, a spus Kok.

„Adăugând creșterea prafului de deșert, care reprezintă peste jumătate din masa de particule din atmosferă, putem crește acuratețea predicțiilor modelului climatic. Acest lucru este de o importanță extraordinară, deoarece predicțiile mai bune pot duce la decizii mai bune privind modul de atenuare sau adaptare la schimbările climatice”, spune cercetătorul.

Cercetătorii au folosit măsurători din satelit și de la sol pentru a cuantifica cantitatea actuală de particule minerale microscopice din aer. Ei au stabilit că existau 26 de milioane de tone de astfel de particule la nivel global, echivalentul greutății a aproximativ 5 milioane de elefanți africani care plutesc pe cer.

Apoi s-au uitat la înregistrările geologice, adunând date din mostre de gheață, înregistrări de sedimente marine și mostre din turbării, care arată tot praful atmosferic care a căzut din cer. Probele din întreaga lume au arătat o creștere constantă a prafului de deșert.

De ce cresc nivelurile de praf?

Praful poate crește ca urmare a solurilor mai uscate, a vitezei mai mari a vântului și a schimbărilor umane în utilizarea terenurilor, deturnând apa pentru irigare și transformând regiunile marginale deșertice în pășuni și terenuri agricole, de exemplu.

În timp ce creșterile nivelului de praf din cauza acestor tipuri de modificări de utilizare a terenurilor au avut loc în principal la granițele celor mai mari deșerturi ale lumii, cum ar fi Sahara și Sahel din Africa și deșertul Gobi din Asia, a spus Kok, schimbări similare au avut loc în Owens Lake, California, și apar acum în Salton Sea, tot în California.

Dar factorii care determină creșterea nivelului de praf nu sunt clari sau liniari, a spus Kok, și nu se știe dacă cantitățile de particule din deșert vor crește, vor scădea sau vor rămâne relativ neschimbate.

Kok a subliniat că, deși creșterea prafului atmosferic a mascat oarecum întregul potențial al gazelor cu efect de seră de a încălzi clima, rezultatele nu arată că modelele climatice sunt greșite.

„Modelele climatice sunt foarte utile în prezicerea schimbărilor climatice viitoare, iar această descoperire le-ar putea îmbunătăți și mai mult utilitatea”, a spus Kok.

Vă recomandăm să citiți și:

Miliardarii produc de 1 milion de ori mai multe emisii decât oamenii obișnuiți

Ultimii opt ani, înregistrați drept cei mai călduroși din istorie

Cercetătorii prezic că vom avea parte de mai multe curcubeie

Temperaturile din Europa au crescut de două ori mai mult decât media globală, în ultimii 30 de ani