Peștii de apă dulce capturați în sălbăticie în Statele Unite sunt mult mai contaminați cu chimicale eterne PFAS toxice decât cei prinși comercial în oceane, iar cele mai ridicate niveluri se găsesc în peștii din Marile Lacuri, sugerează o nouă analiză a datelor federale.
Analiza poate fi consultată în jurnalul Environmental Research.
Studiul realizat de Environmental Working Group (EWG) a constatat, de asemenea, că consumul unei porții din peștii de apă dulce din SUA contaminați cu niveluri medii de PFAS ar putea fi echivalent cu consumul de apă foarte contaminată în fiecare zi timp de o lună.
Descoperirile sunt „uluitoare”, a spus Scott Faber, vicepreședinte senior pentru afaceri guvernamentale la EWG.
„Contaminarea la scară largă cu PFAS a peștilor de apă dulce din SUA este probabil o sursă semnificativă de expunere la PFOS și potențial la alte chimicale pentru toate persoanele… în special pentru cei care consumă frecvent astfel de pești”, au scris autorii studiului.
PFAS sunt o clasă de aproximativ 12.000 de compuși, inclusiv PFOS, utilizați pentru a face produsele să reziste la apă, pete și căldură. Sunt cunoscute drept „chimicale eterne” deoarece nu se descompun în mod natural și au fost legate de cancer, colesterol ridicat, boli hepatice, boli de rinichi, complicații fetale și alte probleme grave de sănătate, scrie The Guardian.
Noul studiu a analizat datele din trei studii efectuate de Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) și Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) în perioade diferite începând cu 2013.
EPA a constatat că toate, cu excepția unuia dintre cele 501 de eșantioane pe care le-a verificat aveau niveluri ridicate de PFAS. Peștii de crescătorie aveau de obicei niveluri semnificativ mai scăzute de PFAS decât cei capturați în sălbăticie, ceea ce David Andrews, unul dintre coautorii studiului, a spus că s-ar putea datora fermelor care folosesc apa subterană ca sursă pentru a umple iazurile în loc de râuri sau lacuri contaminate.
Cele mai ridicate niveluri au fost găsite la mai multe specii de biban și somn, în timp ce cele mai scăzute niveluri relative au fost găsite la somonul chinook și la somonul coho. Peștii capturați în apropierea zonelor urbane au avut de obicei niveluri mai ridicate.
FDA a testat peștele capturat comercial cumpărat de la magazinele alimentare. Nivelurile medii de PFAS detectate la peștii de apă dulce sălbatici capturați din râuri au fost de 280 de ori mai mari decât la cei vânduți în magazinele alimentare.
Autorii studiului notează că problema este una deosebit de provocatoare pentru rezidenții cu venituri mici, care nu își permit să cumpere pește din magazine, sau pentru grupurile care pescuiesc pentru practici culturale.
În ciuda constatărilor, EPA și FDA nu i-au avertizat pe consumatori sau pe cei care pescuiesc despre pericolele de a mânca ceea ce prind. Avizele privind peștele sunt de obicei emise la nivel de stat și diferă în întreaga țară, iar cele mai multe se bazează pe avizele de sănătate depășite ale EPA, care permit niveluri mult mai mari de substanțe chimice decât nivelurile revizuite emise în acest an.
Situația este „frustrantă pentru că nu există o soluție clară” în afară de eliminarea oricăror alte surse de poluare cu PFAS, a spus Andrews. Lacurile în care apa nu se schimbă în mod regulat ar putea fi contaminate timp de zeci de ani, a adăugat el.
„Nu vreau să le spun oamenilor să nu pescuiască pentru că și eu iubesc pescuitul, dar le-aș recomanda, dacă este posibil, să evite consumul de pește de apă dulce, cu excepția cazului în care au informații clare că nu este contaminat, deoarece acest studiu indică contaminarea peștilor de apă dulce la nivel național”, a spus Andrews.
Vă recomandăm să citiți și:
Test de cultură generală. Cum fac albinele miere?
Pinguinii sălbatici se pot identifica în oglindă, sugerează un studiu
Motivul pentru care marii rechini albi nu vor supraviețui niciodată în acvarii
Încălzirea oceanelor distruge paraziții. Ce efecte poate avea fenomenul?