Delfinii au ajuns să „țipe” pentru a face față poluării fonice cauzate de om

Delfinii sunt animale sociale și inteligente, care se bazează pe fluierături și ecolocație pentru a vâna și a se reproduce. Asta înseamnă că sunetul generat de activitatea umană, cum ar fi forajul sau transportul maritim, are potențialul să afecteze în mod negativ sănătatea populațiilor sălbatice de delfini.

Un studiu publicat recent în jurnalul Current Biology demonstrează că delfinii „țipă” atunci când încearcă să lucreze împreună, ca răspuns la creșterea nivelului de zgomot subacvatic.

• Criza climatică a triplat durata valurilor de căldură din oceane
• Test de cultură generală. Ce mănâncă moliile?

„Aceleași motive care fac ca sunetul să fie atât de avantajos pentru animale le fac, de asemenea, susceptibile de a fi deranjate de zgomotul din mediul înconjurător. În ultimele două decenii, am asistat la o creștere dramatică a zgomotului produs de om, iar poluarea fonică din oceane nu face excepție”, a spus primul autor al studiului, Pernille Sørensen, de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, potrivit Phys.org.

Cum colaborează delfinii într-un mediu mai puțin favorabil?

Cei doi delfini observați în cadrul studiului, Delta și Reese, au fost plasați într-o lagună experimentală și echipați cu aparate de înregistrare a sunetelor cu ventuză pentru a le documenta vocalizele. Delfinii trebuiau să lucreze împreună pentru a apăsa amândoi butonul subacvatic propriu, plasat la fiecare capăt al lagunei, la interval de o secundă unul de celălalt.

Aceștia au fost eliberați dintr-un punct de pornire în timpul fiecărei încercări, iar pentru anumite încercări, unul dintre delfini a fost reținut timp de cinci până la zece secunde, în timp ce celălalt a fost eliberat imediat. În cadrul testelor de eliberare întârziată, delfinii au trebuit să se bazeze exclusiv pe comunicarea vocală pentru a coordona apăsarea butonului.

Zgomotul subacvatic a afectat capacitatea de cooperare a delfinilor

Cercetătorii au descoperit că, atunci când un difuzor subacvatic a emis un zgomot din ce în ce mai ridicat, ambii delfini au compensat prin modificarea volumului și a lungimii apelurilor lor pentru a coordona apăsarea butonului. De la cel mai mic la cel mai mare nivel de zgomot, rata de succes a delfinilor a scăzut de la 85% la 62,5%.

Delfinii nu numai că și-au schimbat chemările, dar și-au schimbat și limbajul corpului. Pe măsură ce nivelul zgomotului a crescut, delfinii s-au reorientat mai mult, astfel încât să ajungă unul în fața celuilalt și, de asemenea, au fost mai predispuși să înoate spre cealaltă parte a lagunei pentru a fi mai aproape.

„Acest lucru ne arată că, în ciuda faptului că au folosit aceste mecanisme compensatorii, comunicarea lor a fost afectată de zgomot. Lucrarea noastră arată că, în ciuda încercărilor lor de a compensa și a faptului că sunt foarte motivați și că știu atât de bine această sarcină de cooperare, zgomotul le-a afectat totuși capacitatea de a se coordona cu succes”, spune Sørensen.

Abilitățile de vânătoare și reproducere, afectate de o comunicare deficitară

Deși această cercetare a fost efectuată pe delfini care trăiesc în îngrijirea oamenilor, zgomotul provenit din activități umane poate avea efecte dăunătoare și asupra delfinilor sălbatici.

„Lucrarea noastră arată că aceste ajustări nu sunt neapărat suficiente pentru a depăși efectele negative ale zgomotului asupra comunicării între indivizi”, spune King. Deoarece delfinii se bazează pe abilitățile lor de comunicare pentru a vâna și a se reproduce cu succes, nivelurile de zgomot pot afecta comportamentele acestora, care, la rândul lor, afectează sănătatea populației.

Vă mai recomandăm și: 

De ce eșuează delfinii? Cercetătorii au o teorie sumbră

Sute de delfini din Marea Neagră, răniți și uciși de sonare militare

Delfinii formează structuri sociale și alianțe similare cu cele ale oamenilor

Oamenii de știință au descoperit zonele cu cea mai mare diversitate a mamiferelor marine