Dacă ai crezut că este greu să te descurci cu întâlnirile între oameni, e timpul să te familiarizezi cu viața amoroasă ă a vrăbiuțelor cu gât alb. În cazul acestor păsări, orice individ se poate împerechea doar cu un sfert din specie. Iar asta se întâmplă deoarece pe corpul acestora au evoluat două sexe suplimentare pe lângă cele două pe care le aveau deja.
Această ciudățenie genetică a fost descoperită de Elaina Tuttle și Rusty Gonser, biologi din Canada, țara de origine a vrăbiuței cu gât alb. Împreună, ei au identificat o mutație genetică a speciei care a dus la răsturnarea unei mari părți din cromozomul păsării, rezultând patru genotipuri, care s-ar putea procrea cu succes doar cu alte genotipuri specifice. Studiul a fost publicat în revista Nature.
„Această pasăre acționează ca și cum are două sexe. Un individ se poate împerechea cu doar un sfert din populație. Există foarte puține sisteme sxuale cu mai mult de două sexe”, a declarat Christopher Balakrishnan, biolog evoluționist la Universitatea East Carolina din Greenville, Carolina de Nord, SUA, potrivit IFLScience.
Definim speciile libere ca animale care se pot reproduce cu succes ca să creeze urmași viabili, ceea ce înseamnă că puii lor pot avea la rândul lor pui. În mod bizar, vrăbiuța cu gât alb a evoluat în așa manieră încât a făcut mai dificil acest proces pentru ea însăși, deoarece cei doi cromozomi ai speciei au evoluat în subtipuri distincte care dictează ce păsări se pot împerechea cu succes și cu cine.
Vrăbiuțele cu gâtul alb sunt destul de comune și în America de Nord, dar există două variante: păsări cu dungi albe pe cap și altele cu dungi cafenii. Cele cu dungi albe sunt bune la cântat, dar sunt agresive și dorm puțin, având puține comportamente de îngrijire parentală. Între timp, cele cu dungi cafenii sunt monogame și niște părinți buni, dar cântă prost.
În ciuda acestor diferențe, vrăbiuțele cu dungi albe se vor împerechea doar cu vrăbiile cu dungi cafenii și invers.
Diviziunea ciudată în cadrul acestei specii singulare poate fi explicată prin faptul că vrăbiile cu dungile maro au două copii identice ale unui cromozom, dar în cazul vrăbiilor cu dungi albe există mai multe inversiuni, unde secțiuni ale genomului au fost de fapt tăiate și inversate.
Tuttle și Gonser au studiat mai departe aceste inversiuni și au descoperit că acestea au amestecat efectiv genele ca să creeze cele două morfologii. Inversiunile nu sunt unice la vrăbiuțele cu gât alb și sunt de fapt creditate ca fiind la originea cromozomilor XX și XY la mamifere, care dictează sexul mamiferelor, și a sistemului de determinare a sexului ZW, care definește sexul unei păsări. Vrăbiuța cu gât alb este rară prin faptul că a creat doi cromozomi în plus pentru a avea patru sexe.
„Cine știe, s-ar putea să existe mult mai multe specii care au cromozomi sexuali ciudați și pe care noi nu ne-am deranjat niciodată să le căutăm”, a spus Gonser.
Sute de milioane de păsări au dispărut din Europa în ultimii 40 de ani. „Natura a fost eradicată”
Cum funcționează busola internă a păsărilor migratoare?
Păsările colibri au cel mai colorat penaj dintre toate păsările cunoscute, arată un studiu