Compoziția gazelor emise de vulcani poate oferi informații cu privire la posibilitatea unor erupții iminente. Dronele care monitorizează vulcani fac posibilă investigarea chiar și în zone greu accesibile.
Principalele gaze eliberate de vulcani sunt vapori de apă, dioxid de carbon și dioxid de sulf. Analiza acestor gaze este una dintre cele mai bune modalități de obținere a informațiilor despre sistemele vulcanice și despre procesele magmatice care sunt în desfășurare.
Raportul dintre nivelurile de dioxid de carbon și cele ale dioxidului de sulf poate dezvălui probabilitatea unei erupții iminente, scrie Eurek Alert.
Dronele sunt folosite pentru a transporta sistemele analitice necesare la locul de activitate. Cu toate acestea, din cauza dimensiunii lor, transportul dronelor la locurile lor de operare a necesitat până în prezent cheltuieli semnificative.
O echipă condusă de profesorul Thorsten Hoffmann, de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (JGU), din Germania, a evaluat recent potențialul de utilizare în regiuni îndepărtate al unei drone de observare mici și portabile.
Acest sistem de drone foarte compact poate fi transportat chiar și pe jos către locurile care sunt extrem de greu accesibile. În plus, dronele care monitorizează vulcani necesită doar pregătiri minime administrative și de zbor pentru operarea ca platformă de observare aeriană.
Descărcările de gaze de la vulcani constau în principal din vapori de apă, dioxid de carbon și dioxid de sulf. Emisiile de gaze eliberate sunt printre puținele semnale chimice care oferă dovezi ale proceselor care au loc în sistemele magmatice care sunt situate adânc sub suprafață și sunt, prin urmare, inaccesibile.
De ceva timp deja, cercetătorii presupun că analiza unor astfel de emisii volatile ar putea avea un rol central în îmbunătățirea predicției erupțiilor vulcanice.
Un parametru deosebit de promițător atunci când vine vorba de supravegherea modificărilor activității vulcanice este raportul dintre concentrația de dioxid de carbon și cea de dioxid de sulf din gazele eliberate. De fapt, modificări ale acestui raport au fost observate imediat înainte de erupțiile mai multor vulcani, printre care și Etna.
Din păcate, partea practică a compilării unei serii cronologice continue de compoziții de gaz reprezintă o provocare majoră. Prelevarea manuală directă prin escaladarea vulcanului este grea și consumatoare de timp, ca să nu mai vorbim de pericolele potențiale în cazul în care o erupție ar avea loc brusc.
Pe de altă parte, echipamentele de monitorizare staționare adesea nu înregistrează date reprezentative privind compoziția gazelor, în principal din cauza schimbării direcției vântului.
Dronele care monitorizează vulcani pot depăși aceste probleme și au fost deja folosite pentru a măsura caracteristicile chimice ale gazelor vulcanice.
În special, riscul pentru vulcanologi de a fi amenințați de schimbările bruște ale activității vulcanice este redus semnificativ datorită distanțelor mai mari implicate. Mai mult, dronele fac posibilă atingerea surselor de emisie care altfel sunt dificil sau chiar imposibil de accesat, cum ar fi fumarolele de pe teren abrupt, alunecos sau părți mai vechi ale versantului, care sunt de obicei situate la altitudini mai mari.
Doar dronele mai mari au fost folosite până acum pentru monitorizarea vulcanilor și, desigur, acest lucru s-a dovedit problematic, având în vedere depărtarea regiunilor în care se găsesc cei mai mulți vulcani.
„Din acest motiv, dronele care monitorizează vulcani, mici și ușor de transportat, sunt o condiție prealabilă esențială dacă dorim să ajungem în situri vulcanice izolate sau greu accesibile și să urmărim în mod adecvat activitatea de acolo”, a spus Niklas Karbach, autor principal al unei lucrări publicate recent în Scientific Reports.
Cercetătorii folosesc o dronă comercială cu o greutate mai mică de 900 de grame, echipată cu senzori miniaturali, care sunt și ei foarte ușori. Aceste echipamente pot fi transportate cu ușurință într-un rucsac.
Marte este mai activă decât se credea. Ce dezvăluie interiorul planetei?
De unde provine oxigenul care face posibilă existența vieții pe Pământ?
Cercetătorii au descoperit cel mai dur material de pe Pământ