Diversitatea păsărilor a crescut în pădurile arse grav din sudul munților Apalași

Un nou studiu a constatat că diversitatea păsărilor a crescut în zonele de păduri montane din Carolina de Nord grav afectate de incendii de vegetație în 2016, întărind faptul că, deși incendiul poate prezenta riscuri pentru siguranță și proprietăți, poate fi benefic pentru fauna sălbatică.

Rezultatele studiului i-ar putea ajuta pe administratorii de păduri să prezică mai bine răspunsurile păsărilor la incendiu și să gestioneze pădurile în beneficiul păsărilor.

• Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
• Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați

„Este important pentru noi să înțelegem relațiile dintre animale și dinamica incendiilor de vegetație pe măsură ce clima se schimbă, deoarece previziunile arată o creștere a acestui tip de incendii de mare severitate în viitor”, a spus Chris Moorman, profesor de silvicultură și resurse de mediu la North Carolina State University, din SUA, și coautor al studiului.

Incendiile de pădure au ars peste 600 de kilometri pătrați de pădure în sudul Apalașilor în toamna lui 2016, după o perioadă de condiții uscate și acte de incendiere. În studiul publicat în Forest Ecology and Management, cercetătorii au urmărit diferite niveluri de severitate a arsurilor în trei regiuni forestiere din Pădurea Națională Nantahala din vestul Carolinei de Nord.

Cum s-a schimbat diversitatea păsărilor după incendii?

Cercetătorii au înregistrat abundența și diversitatea păsărilor în timpul sezonului de reproducere în acele regiuni forestiere pe parcursul a cinci ani. Ei au folosit aceste date pentru a compara comunitățile de păsări în zonele arse cu diferite grade de severitate.

„Se știe că păsările și alte animale răspund la structura vegetației forestiere, care este distribuția verticală a plantelor într-o pădure. Atunci când un incendiu schimbă structura vegetației, acest lucru produce un impact asupra animalelor care trăiesc acolo”, a spus Moorman.

În zonele puternic arse, cercetătorii au documentat pierderea majorității copacilor cu coronament înalt, urmată de reînmulțirea arbuștilor denși și reîncolțirea copacilor. În zonele afectate de incendii de mare severitate, 44% dintre copaci au murit în primul an, iar 71% au murit până în al cincilea an. În comparație, mortalitatea copacilor în zonele nearse a fost de 7%, potrivit Phys.org.

„După incendiile de mare severitate, totul era maro și negru și părea mort. Dar schimbările au loc rapid în sud-estul SUA, iar vegetația a crescut din nou rapid”, a spus Moorman.

O descoperire contraintuitivă

Atunci când au comparat numărul de păsări din zone cu diferite severități ale incendiului, au constatat o creștere în timp a numărului de păsări, precum și o mai mare diversitate a păsărilor, în zonele forestiere în care severitatea incendiilor de pădure a fost mare.

Până în al cincilea an, abundența totală a păsărilor și bogăția de specii (numărul de specii diferite) prezente în zonele cu arsuri de mare severitate au fost de două ori mai mari decât cele din zonele nearse.

Deși pare contraintuitiv faptul că zonele cu incendii de mare severitate au susținut mai multe specii de păsări, cercetătorii au spus că acest lucru se datorează faptului că puține specii au evitat aceste zone, dar mai multe specii au fost mai abundente sau au apărut doar în acele zone.

Mai precis, presura violet, pitulicea brună și vrabia estică, toate specii care se înmulțesc în arbuști din zone cu copaci puțini sau fără copaci, au apărut aproape exclusiv în zonele cu arsuri de mare severitate.

De ce crește diversitatea păsărilor în zonele afectate de incendii?

„Când facem o ardere controlată de intensitate scăzută sub un copac intact, nu aducem beneficii acestor specii de păsări care preferă să cuibărească în tufișuri. De fapt, arsurile de severitate scăzută, fie că sunt cauzate de incendii de pădure sau de incendii controlate, au un efect redus asupra speciilor sau comunităților de păsări reproducătoare”, a spus Moorman.

Diversitatea păsărilor Seiurus aurocapilla, de exemplu, a arătat o tendință de abundență mai scăzută în zonele arse sever. Cu toate acestea, abundența a șapte specii a fost cea mai mare în zonele cu severitate mai mare, iar 11 specii nu au fost diferite între zone.

„Cred că multe dintre păsările din pădure nu sunt atât de specifice pe cât ar fi sugerat anterior literatura de specialitate, atât timp cât există o structură verticală (cum ar fi niște copaci vii sau niște tufișuri) și acoperire”, a spus Cathryn Greenberg, de la U.S. Forest Service și autoare principală a studiului.

Pădurile afectate de incendii sunt în continuare utile pentru păsări

„Alte studii arată că chiar și păsările mature de pădure își aduc puii în zone recent perturbate, unde insectele și fructele sunt abundente, pentru a învăța cum să se hrănească sub o acoperire groasă de arbuști pentru protecție”, a completat ea.

Moorman a spus că este probabil ca zonele cu incendii de mare severitate să fie suficient de mici, sau suficient de incomplete încât să nu afecteze păsările care trăiesc în coronament sau care se bazează în alt mod pe coronamentul copacilor.

„Majoritatea peisajului din vestul NC conține o pădure cu coronament închis de la un capăt la celălalt, așa că obținem această nouă condiție structurală asociată cu îndepărtarea coronamentului de către arsurile de mare severitate, de care beneficiază speciile de păsări de tufiș, dar încă avem coronament prezent în apropiere pentru alte păsări”, a spus Moorman.

Cercetătorii au spus că descoperirile au implicații pentru gestionarea pădurilor pentru a promova diversitatea păsărilor.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit noi specii de furnici

O pastilă cu otravă ar putea proteja speciile amenințate din Australia

Delfinii formează structuri sociale și alianțe similare cu cele ale oamenilor

Efectele schimbărilor climatice. Avocado și plante exotice cresc în Marea Britanie