Zonele din Marea Wadden, parte a Mării Nordului, în care își petrec iarna ciocârliile roșii, păsări migratoare, sunt sub presiune. Marea Wadden este în schimbare din cauza influențelor umane precum exploatările miniere, turismul și creșterea nivelului mării, iar ciocârliile roșii își creează și adaptează comportamentul în funcție de schimbările de mediu.
Cercetătoarea Selin Ersoy, ecologistă la Institutul Regal Olandez pentru Cercetarea Mării (NIOZ) a studiat modul în care personalitățile ciocârliilor roșii individuale diferă și afectează modul în care acestea caută mâncare.
Indivizii care sunt exploratori rapizi și își asumă riscul de a căuta în diverse zone, mănâncă, de asemenea, tipuri diferite de hrană. Aceasta ar putea face ca ciocârliile roșii să devină mai rezistente, în timp ce mediul lor se schimbă. Aceste păsări ar putea să copieze comportamentul de colectare a hranei al colegilor aventuroși care reușesc să supraviețuiască în locuri noi, conform Science Daily.
„Diferențele de caracter între ciocârliile roșii par să fie un ingredient important pentru rezistența întregului grup”, a spus cercetătoarea Selin Ersoy.
Ciocârliile roșii de ambele sexe și de toate vârstele arată diferite trăsături comportamentale. Acestea rămân neschimbate de-a lungul timpului, dar diferă printre indivizi. Unii dintre ei sunt mai aventuroși și arată comportamente exploratorii mai curajoase în unele medii decât în altele.
Alți indivizi riscă mai puțin și cu greu îndrăznesc să se miște într-un mediu nou. Aceste „personalități” au consecințe ecologice și evolutive, dar nu este cunoscut în ce măsură, deoarece puține studii au investigat acest aspect pe teren.
În timpul cercetării sale de doctorat, Selion Ersoy a dezvoltat un nou mod de a identifica variațiile privind personalitatea ciocârliilor roșii. Ersoy a dorit să afle dacă comportamentul din mediile experimentale poate fi extrapolat la un mediu natural mai mare și mai complex și cum se dezvoltă diferențele individuale.
„Cu noua noastră metodă care permite studierea personalității animalelor în sălbăticie, credem că ciocârliile roșii își dezvoltă probabil persoalitatea prin intermediul experienței pe care o capătă când cresc. După ce cresc, adulții rămân cu comportamente exploratorii. Acestea par a fi ca niște tipuri de caractere la oameni”, a spus Ersoy.
Ersoy și colegii săi au observat mai multe tipuri de comportamente în sălbăticie. De exemplu, variația tipului de personalitate – cum ar fi exploratorul rapid sau cel lent – prezice tacticile de căutare a hranei și alegerea regimului alimentar în sălbăticie.
Exploratorii rapizi folosesc mai mult căutarea vizuală a hranei și mănâncă prăzi moi, cum ar fi creveții sau viermii, în timp ce exploratorii lenți își caută în mod tactil prada și se hrănesc cu pradă cu coajă tare, cum ar fi scoicile. Aceasta este o nouă explicație pentru variația în specializarea nișei de hrănire între indivizii din aceeași populație.
Cercetătoarea Selin Ersoy a afirmat că discrepanțele observate între exploratorii rapizi și cei mai lenți au fost sesizate și la nivelul desfășurării lor în timp și spațiu.
„Am fost uimiți să observăm că exploratorii lenți și cei rapizi au modele de mișcare clar diferite pe parcursul nopții, în timp ce ziua se mișcă mai mult sau mai puțin în același mod. Acești indivizi diferiți au chiar și timpi de sosire diferiți de la migrație. Exploratorii rapizi ajung în Marea Wadden mai târziu decât exploratorii mai lenți”, a explicat ecologista Selin Ersoy.
Ersoy și colegii ei vor să studieze în continuare unde stau păsările între timp. Poate că aceste ciocârlii roșii au nevoie de mai mult timp pentru a-și îngriji puii în Arctica.
Populațiile întregi de ciocârlii roșii ar putea învăța cum să își diversifice modalitățile de căutare a hranei datorită exploratorilor rapizi, potrivit cercetătoarei Ersoy.
„Am descoperit diferențe izbitoare în ceea ce privește modelele de hrănire și de mișcare între ciocârliile roșii care explorează lent și cele care explorează rapid. Acest lucru sugerează că exploratorii rapizi ar putea furniza informații despre căutarea hranei și noi oportunități de căutare a hranei pentru populații întregi”, spune Ersoy.
Studiul lui Selin Ersoy umple un gol critic între cercetarea experimentală asupra animalelor sălbatice în medii controlate și comportamentul observat în mediul natural.
Milioane de păsări au murit în SUA în cel mai grav dezastru zoosanitar
Observarea păsărilor este foarte benefică pentru sănătatea mintală
Șoimul robot, eficient în gonirea păsărilor din preajma aeroporturilor
Cântecul păsărilor este benefic pentru sănătatea noastră mintală