Home » Natură » Caracatițele au un comportament destul de antisocial. Ce au observat cercetătorii?

Caracatițele au un comportament destul de antisocial. Ce au observat cercetătorii?

Publicat: 07.12.2022

Ne vine să credem sau nu, caracatițele obișnuiesc să arunce diferite materiale una în cealaltă din varii motive, precum curățenia în cuib sau transmiterea unui mesaj de comunicare.

Caracatițele sunt vietăți acvatice solitare, în special atunci când vânează hrană – acestea mănâncă, uneori, diverse resturi și se întâmplă chiar să aibă episoade canibalice. Pe lângă aceste reacții, se pare că ele mai dau dovadă de un alt comportament antisocial: propulsează jeturi de nămol și aruncă alge sau scoici.

Oamenii de știință care au studiat Octopus tetricus, cea mai comună specie de caracatiță din Sydney (Australia) au filmat cefalopodele în timp ce adunau diferite resturi cu tentaculele din față și le azvârleau la mare distanță de corpul lor cu ajutorul unui jet de apă puternic eliberat cu ajutorul brațelor din spate, care au funcționat în această situație ca un sifon.

Aruncarea obiectelor, rar întâlnită în regnul animal

În vreme ce echipa de specialiști care au participat la cercetare subliniază că aceste reacții par a fi modalitatea caracatițelor de a face ordine în cuib sau de a scăpa de scoicile cu care s-au hrănit, se ridică o altă teorie. Autorii studiului au descoperit că aceste creaturi acvatice folosesc diferite obiecte și le aruncă spre alte caracatițe în mod voit. Peter Godfrey Smith, primul coordonator al studiului de la Universitatea din Sydney, spune că un astfel de comportament este cel puțin surprinzător.

„Aruncarea – sau propulsarea ori proiectarea – obiectelor adunate și ținute la păstrare este rar întâlnită în regnul animal. Pentru a azvârli un material, chiar și la distanțe scurte, este o acțiune neobișnuită sub apă și destul de dificil de efectuat”, a spus profesorul, potrivit The Guardian.

Godfrey Smith și colegii lui au filmat, în anul 2015, mai mult de 20 de ore în apele Golfului Jervis din New South Wales (Australia) și au surprins comportamentul a zece caracatițe. Potrivit concluziilor prezentate, atât masculii, cât și femelele au efectuat astfel de „aruncări”. Pe de altă parte, raportul citat subliniază că femelele aruncă obiecte mai des decât masculii.

Femelele aruncă mai des decât masculii

Iar din 102 aruncări semnalate în cele peste 20 de ore de filmări, 32% aveau drept motiv curățenia cuibului, iar 8% dintre aceste episoade au apărut imediat după ce caracatița respectivă s-a hrănit.

La fel de interesant este faptul că 53% din aruncările înregistrate au survenit într-un interval de maximum 2 minute după ce o caracatiță a interacționat cu alta – chiar dacă se luptau, împerecheau sau încolăceau.

Toate datele indică faptul că aceste lovituri vin în mod deliberat.

„Sunt foarte convins de faptul că mare parte din acțiuni are drept motiv o afirmare a ideii de spațiu personal. În mai multe cazuri identificate, femelele au aruncat cu obiecte în masculi care s-au apropiat de acestea pentru a se împerechea. Dar au fost și cazuri în care o femelă a aruncat materiale în alte femele”, mai spune profesorul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O mănușă inspirată de caracatițe poate ajuta oamenii să apuce lucruri sub apă

Creierul caracatiței, mai asemănător cu cel al omului decât se credea. Cum și-au căpătat inteligența remarcabilă?

Caracatițele se autodistrug după împerechere, iar cercetătorii au găsit o posibilă cauză

Fosila unei caracatițe sugerează că acestea ar fi existat cu mult înaintea dinozaurilor

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Un nou record istoric pentru prețul aurului. A fost depășit pragul de 4.400 de dolari pe uncie
Un nou record istoric pentru prețul aurului. A fost depășit pragul de 4.400 de dolari pe uncie
Cum facem față sărbătorilor fără excese alimentare?
Cum facem față sărbătorilor fără excese alimentare?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru