Prăbușirea parțială a unui ghețar a declanșat un tsunami subacvatic

Partea din față a ghețarilor din Antarctica care curg către coastă se rupe din cauza topirii, creând aisberguri. Acestea sunt cunoscute ca evenimente de fragmentare și pot avea consecințe dramatice. Nu numai că bucăți mari de gheață sunt libere să se miște și să atingă latitudini inferioare, procesul poate crea și un tsunami subacvatic puternic care modifică profund oceanul.

Fenomenul de tsunami subacvatic este o descoperire recentă. Este invizibil, în sensul că nu creează fronturi de unde masive, dar tot pot muta o cantitate semnificativă de apă. Tsunamiurile interne se pot întâmpla în oceane și lacuri fără a fi vizibile la suprafață.

• Coralii depind de vecinii lor pentru a se reproduce, relevă o nouă cercetare
• O fosilă de „plantă extraterestră”, veche de 47 de milioane de ani, este unică pe Pământ

Cel mai recent studiu a fost realizat de o echipă de la bordul navei de cercetare RRS James Clark Ross, parte a flotei British Antarctic Survey (BAS). Oamenii de știință făceau măsurători ale oceanului în apropierea ghețarului William și au asistat la sfărâmarea întregului front într-o multitudine de bucăți.

Cum se formează un tsunami subacvatic?

Partea frontală a ghețarului avea o înălțime de până la 40 de metri deasupra nivelului mării, iar cantitatea de gheață care s-a desprins avea o suprafață de 78.000 de metri pătrați. Poate că nu pare mult, dar a generat un tsunami intern cu valuri subacvatice înalte cât o casă.

„A fost remarcabil de văzut și am fost norocoși să fim la locul potrivit în momentul potrivit. Mulți ghețari se termină în mare, iar din extremitățile lor se desprind în mod regulat aisberguri. Acest lucru poate provoca valuri mari la suprafață, dar știm acum că creează valuri și în interiorul oceanului”, a declarat profesorul Michael Meredith, șeful echipei Polar Oceans de la BAS și autor principal al studiului.

„Atunci când se sparg, aceste valuri interne fac marea să se agite și acest lucru afectează viața în mare, temperatura de la diferite adâncimi și cantitatea de gheață care se poate topi. Acest lucru este important pentru noi pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă”, a continuat Meredith.

Mai rămân multe lucruri de învățat despre oceane

Agitarea oceanelor este un proces cheie pentru distribuirea nutrienților în corpurile vaste de apă. Se credea că este cauzată în mare parte de vânt și de maree, dar această lucrare sugerează că fragmentarea aisbergurilor care provoacă tsunami interne are, de asemenea, un rol în agitare.

Echipa a măsurat temperaturile în ocean și a descoperit că tsunamiul a uniformizat temperaturile la diferite adâncimi, notează IFL Science.

„Momentul nostru fortuit arată cât de mult mai avem nevoie să învățăm despre aceste medii îndepărtate și cum contează ele pentru planeta noastră”, a declarat profesorul Meredith.

Studiul este publicat în revista Science Advances.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. În ce țară găsim masivul Uluru?

Microbiologia oceanului, alterată timp de 80 de ani de o navă din Al Doilea Război Mondial

Cercetătorii vor ca oceanul să fie considerat ființă vie și să aibă drepturi

Lacurile colorate din Etiopia oferă o priveliște extraordinară privite din satelit