Știm cu certitudine că ne îndreptăm cu pași repezi spre multiple catastrofe ecologice și umane. Astfel, este probabil că va trebui să rezolvăm problema schimbărilor climatice fără un consens larg, deoarece cultura se mișcă mai încet decât știința.
Dar ce-ar fi dacă am avea un plan de acțiune realist și fezabil pentru combaterea schimbărilor climatice, creând în același timp noi locuri de muncă și un mediu mai sănătos?
Astfel, un articol extras din cartea lui Saul Griffith, Electrify: An Optimist’s Playbook for Our Clean Energy Future prezintă aceste soluții.
Sechestrarea carbonului ar fi o tehnologie foarte bună. Este atractivă pentru că ne dă iluzia că putem continua să ardem combustibili fosili dacă reușim să ne dăm seama cum să aspirăm emisiile din nou din aer, scrie Inverse.
Această idee derivă din procesele naturale care au menținut planeta noastră în echilibru timp de milioane de ani.
Copacii, plantele și microbii au evoluat pentru a transforma CO2 atmosferic într-un produs util – biomasa sau lemnul. Ei fac acest lucru folosind cascade de reacții chimice și enzime. Plantele creează o suprafață mare în frunzele și ramurile lor, ceea ce le permite să facă o treabă excelentă în absorbția CO2 din atmosferă.
Toți copacii, ierburile și alte mașinării biologice de pe planetă extrag un total de aproximativ două gigatone de carbon pe an. Pentru a pune această cifră în context, arderea fosilelor noastre emite 40 GT pe an.
Cea mai proastă versiune a sechestrării carbonului este și cea mai întâlnită: captarea CO2 din aerul rarefiat. Acest lucru este dificil din punct de vedere energetic.
Trebuie să sortezi un milion de molecule pentru a găsi cele 400 de molecule care reprezintă carbonul.
Această sortare și conversie costă energie – foarte multă. Chiar dacă am putea să o facem să funcționeze în mod rezonabil, ar trebui să instalăm energie cu zero emisii de carbon pentru a o pune în funcțiune.
O idee ceva mai bună este capturarea gazului CO2 foarte concentrat într-un coș de fum și îngroparea lui într-un fel sau altul. Este un pic mai ușor decât ideea tulburătoare a separării CO2 din atmosferă, deoarece, pentru unii combustibili fosili, se poate începe cu un flux concentrat de CO2 în coșul de fum, în loc de un gaz diluat care trebuie filtrat din atmosferă.
Mulți oameni cred că hidrogenul va oferi o cale spre decarbonizare. Dar hidrogenul nu este o sursă de energie. Doar o cantitate infimă de hidrogen gazos există în mod natural pe Pământ. Pentru a produce și a stoca hidrogenul fără carbon, ar trebui mai întâi să creăm electricitate pentru a alimenta un proces chimic numit electroliză, care nu este foarte eficient.
Apoi ar trebui să capturăm hidrogenul gazos și să-l comprimăm, ceea ce consumă cu aproximativ 10-15% mai multă energie. Ar trebui și să decomprimăm gazul și să-l ardem sau să-l introducem într-o celulă de combustibil. Astfel, ajungem să pierdem mai multă energie la fiecare etapă a acestui proces, care ar trebui să ajute în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Schimbări climatice. Topul celor mai mari poluatori din lume
Mormanele de gunoi antic arată cum Imperiul Bizantin era afectat de boli şi schimbări climatice
Jupiter se afla in mijlocul unor schimbari climatice violente