Conform datelor de 130.000 de ani despre ceea ce mănâncă mamiferele, ne aflăm în mijlocul unei crize de biodiversitate în masă: întregul lanț trofic se prăbușește, spun oamenii de știință!
Această revelație a luat naștere dintr-un nou studiu, realizat de o echipă internațională de cercetători și publicat în revista Science, care a folosit învățarea automată pentru a picta un trecut detaliat (și un viitor chinuitor) a ceea ce se întâmplă cu rețelele trofice atunci când mamiferele terestre dispar. Veștile nu sunt deloc îmbucurătoare.
„Deși au dispărut doar aproximativ 6% dintre mamiferele terestre în această perioadă, estimăm că au dispărut mai mult de 50% dintre legăturile rețelei trofice ale mamiferelor”, a declarat Evan Fricke, ecologist și autor principal al studiului.
„Și mamiferele cu cea mai mare probabilitate de a scădea, atât în trecut, cât și acum, sunt esențiale pentru complexitatea rețelei trofice a mamiferelor”, a adăugat Fricke, potrivit Futurism.
Ecosistemele se bazează pe interconectare: albinele polenizează florile, prădătorii mănâncă prada și așa mai departe. Dar aceste rețele, deși foarte evoluate, pot fi delicate. Dacă dispară o singură legătură, un efect de undă se simte în întregul sistem. Pe măsură ce se pierd mai multe specii, acel echilibru devine din ce în ce mai fragil, până când întregul lanț trofic se prăbușește.
„Atunci când dispare un animal dintr-un ecosistem, pierderea lui se răsfrânge în rețeaua de conexiuni care leagă toate speciile din acel ecosistem”, a adăugat Fricke.
Pentru a ajunge la concluziile lor, cercetătorii au folosit un sistem de învățare automată, antrenat „folosind date din observațiile moderne ale interacțiunilor prădător-pradă”, potrivit unui comunicat. Este demn de remarcat faptul că învățarea automată nu este întotdeauna perfectă, deși autorii studiului în cauză susțin că programul lor a arătat o acuratețe promițătoare.
„Această abordare ne poate spune cine mănâncă pe cine astăzi cu o acuratețe de 90%. Este o acuratețe mai mare decât a abordărilor anterioare și ne-a permis să modelăm interacțiunile prădător-pradă pentru specii dispărute”, a menționat Lydia Beaudrot, coautoare principală a studiului.
Cu alte cuvinte, acest instrument ne-a oferit o imagine a trecutului și, așa cum se întâmplă adesea când privim în urmă, o idee despre un posibil viitor, în cazul în care nu reușim să intervenim în criza extincției care este în curs.
Vă recomandăm să citiți și:
Incredibila călătorie a moliilor, dezvăluită cu ajutorul cipurilor de urmărire
Arctica se încălzește chiar mai repede decât am crezut
Gorilele au inventat un sunet unic pentru a atrage atenția îngrijitorilor
O orhidee din Tanzania este o specie nouă pentru cercetători